Reuniunea B9 la București. Franța și Ucraina, printre participanți

Tema reuniunii a fost dată de situația îngrijorătoare de la granițele Ucrainei și din regiunea Mării Negre, după ce Moscova a mobilizat peste 100.000 de soldați și echipamente militare la granițele Ucrainei cu Rusia și Belarus.

UPDATE După reuniune, ministrul român de Externe, Bogdan Aurescu, și ministrul francez, Jean-Yves Le Drian, au susținut o conferință de presă în care au spus la întâlnire s-au schimbat idei și au discutat cu privire la securitatea din regiunea Mării Negre. „Așa cum am spus de mai multe ori, actuala criză de securitate nu este doar despre securitatea Ucrainei, nu este doar despre securitatea regiunii, nu este doar despre securitatea Europei, ci este despre securitatea spațiului euro-atlantic în ansamblul său”, a spus ministrul Bogdan Aurescu.

Ministrul român s-a referit și la Rusia și a spus că toate țările din regiune vor continua să-și coordoneze acțiunie privind măsurile pe care să le ia. „Federaţia Rusă continuă să maseze trupe în proximitatea Ucrainei, în regiunea Mării Negre, acestea sunt evoluţii îngrijorătoare care necesită atenţia noastră permanentă şi atunci am decis şi astăzi am avut încă o dată acest prilej să continuăm să ne coordonăm cu privire la măsurile concrete pe care trebuie să le luăm împreună, în aşa fel încât să obţinem o dezescaladare a situaţiei, să obţinem o continuare a dialogului", a mai spus Bogdan Aurescu.

Știre inițială

În preziua evenimentului, ministrul român al Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a avut consultări, la București, cu omologul său francez, Jean-Yves Le Drian, țară care deține președinția în exercițiu a Consiliului Uniunii Europene.

La invitația lui Aurescu participă la reuniune și ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba.

La summitul de joi vor fi discutate și măsurile pentru consolidarea Flancului Estic, de la Marea Baltică la Marea Neagră, inclusiv în urma anunțului recent al Franței de a contribui la acest efort, prin sporirea prezenței sale militare în România, anunță MAE.

La inițiativa ministrului Bogdan Aurescu, reuniunea în Format B9 cu Franța va cuprinde și o sesiune la care va participa ministrul ucrainean al afacerilor externe, Dmitro Kuleba „în semn de solidaritate și susținere pentru securitatea și stabilitatea acestei țări, precum și pentru suveranitatea și integritatea sa teritorială.”

Vizita la București a șefului diplomației franceze, Jean-Yves Le Drian, cu o zi înainte de reuniunea B9 a fost prilejuită de participarea sa la ședința solemnă a Parlamentului României, consacrată aniversării a 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană.

Formatul B9 este o iniţiativă lansată în 2015 de preşedintele Klaus Iohannis, şi de omologul său polonez, Andrzej Duda, la care participă cele 9 state membre NATO situate pe Flancul Estic al Alianţei: Bulgaria, Cehia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia şi Ungaria.

Utilitatea B9 pentru coordonarea și consultarea transatlantică a fost pusă la lucru și reconfirmată recent în dialogul cu SUA, la toate nivelurile, arată sursa citată.

Mobilizare SUA pe Flancul Estic

Discuțiile de joi, de la București, au loc după ce în urmă cu o zi președintele SUA, Joe Biden, a decis suplimentarea trupelor din Flancul Estic al NATO cu 3.000 de trupe americane și relocarea a 1.000 de soldați SUA din Germania în România.

2.000 de militari americani vor fi trimişi în Polonia şi Germania, iar din Germania vor fi repoziţionaţi în România 1.000 de militari din cadrul brigăzii de infanterie motorizată, cu transportoare blindate Stryker.

Cei 1.000 de militari americani se vor alătura celor 900 existenţi deja în România şi vor acționa pentru descurajarea oricărui tip de agresiune, a spus oficialul de la Pentagon.

„SUA este alături de aliaţii NATO. Situaţia actuală din Ucraina cere să ne întărim poziţiile în acea parte a Europei. Vom acţiona pentru apărarea colectivă, pentru a fi pregătiţi pentru orice. SUA trimite în zilele următoare trupe adiţionale în Polonia, Germania şi România. Nu sunt trupe trimise permanent, ci sunt mişcări temporare în actualul context internaţional. Aceste forţe nu vor lupta in Ucraina, ci vor asigura o apărare robustă a aliaţilor”, a explicat miercuri amiralul John Kirby, purtătorul de cuvânt al Pentagonului.

Celor 3.000 de soldați americani li se alături cei 8.500 în stare de alertă, care vor fi mutați în Europa dacă situația o va impune.

„Cei 8500 de militari americani puşi recent în stare de alertă intensă nu sunt mobilizaţi deocamdată, dar vor rămâne în starea respectivă şi vom acţiona în funcţie de evoluţia situaţiei pe Flancul Estic al NATO”, a continuat amiralul.

„Statele Unite vor desfășura în Europa 2.000 de trupe în următoarele zile. Acestea includ aproximativ 1.700 de membri ai serviciului 82 Airborne Division și agenți cheie care se vor desfășura de la Fort Bragg, Carolina de Nord, în Polonia și aproximativ 300 de membri în serviciu ai Corpului 18 Aeropurtat se vor muta din Fort Bragg către Germania”, se precizează într-un comunicat al Pentagonului dat publicității după conferința amiralului Kirby.

Spania, Danemarca şi Marea Britanie doresc şi ele să trimită forţe în regiune pentru a consolida Flancul Estic al alianţei.

Franţa a anunţat şi ea că este dispusă să trimită trupe în România.

„Aceste mişcări reprezintă semne clare că suntem alături de partenerii noştri şi vrem să descurajăm orice tip de agresiune la adresa acestora", a încheiat amiralul John Kirby.

Temerile lui Putin

Mobilizarea SUA și a NATO pe Flancul Estic survine eșecului discuțiilor dintre cancelariile occidentale și Moscova, după mobilizarea masivă de trupe și echipamente militare rusești la granițele Ucrainei cu Rusia și Belarus.

Marți, președintele rus, Vladimir Putin, a profitat de vizita premierului ungar, Viktor Orban, la Moscova pentru a-și exprima, într-o conferință de presă comună, nemulțumirile legate de faptul că garanțiile de securitate cerute de Rusia ar fi fost ignorate de SUA și NATO.

Este vorba de oprirea extinderii NATO și refuzul admiterii Ucrainei în Alianța Nord-Atlantică, de retragerea dotărilor armate din țările Flancului Estic și de revenirea la nivelul infrastructurii militare de la nivelul anului 1997, adică înainte de extinderea alianței în spațiul ex-sovietic.

El a reluat teza pericolului pe care l-ar reprezenta Scutul de la Deveselu, ale cărui lansatoare de rachete ar reprezenta o amenințare pentru Rusia.

De asemenea, pentru prima oară și-a recunoscut temerile despre potențialele consecințe pe care le-ar avea admiterea Ucrainei în NATO.

„Să ne imaginăm că Ucraina este membră NATO, plină cu arme, cu sisteme moderne de atac, la fel ca în Polonia și România - cine o va opri? Și începe operațiunile în Crimeea… Acum nici măcar nu mai vorbesc de Donbass", a spus Putin.

El a ținut să puncteze că Crimeea este un teritoriu suveran al Rusiei, asupra căruia orice discuție este închisă.

Donbas este regiunea din estul Ucrainei care concentrează așa-zisele republici populare Luhansk (RPL) și Donețk (RPD), preluate sub controlul separatiștilor susținuți de Kremlin după ce Rusia a anexat ilegal Crimeea, în martie 2014.

Conflictul, alimentat de 8 ani de Moscova, s-a soldat până acum cu peste 13.200 de morți.