Modificările la Codul Penal și cel de Procedură Penală au fost declarate neconstituționale, după ce judecătorii Curții Constituționale (CCR) au admis sesizările depuse de președintele Klaus Iohannis și de partidele de opoziție PNL și USR.
Principalul motiv invocat de judecători este netranspunerea în legi a deciziilor CCR. Astfel, Parlamentul nu și-a exercitat obligația pe care o avea, reieșită din Constituție și din deciziile CCR, de a efectua toate corelările textelor din Codul Penal și cel de Procedură Penală cu deciziile CCR pe acest domeniu.
Cel mai flagrant exemplu este infracțiunea de abuz în serviciu, unde CCR a emis mai multe decizii, însă Parlamentul nu a operat nicio schimbare, lăsând textul vechi al legii.
După această decizie a CCR, legile ar trebui să revină în Parlament, pentru a fi modificate în acord cu deciziile judecătorilor constituționali.
Principalele modificări sunt în favoarea marilor corupți
- Prescripția se reduce la opt ani pentru infracțiunile care primesc pedepse cu închisoarea mai mari de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. De asemenea, pentru pedepsele mai mici de zece ani, prescipția se reduce la șase ani, față de opt, cât era până acum.
- Reducerea pedepsei prin „circumstanțe atenuante” în cazul în care un inculpat plătește prejudiciul oricând pe parcursul cercetării penale sau până la sentința definitivă. Până acum era permisă plata doar până la primjul termen în instanță.
- Dacă abuzul în serviciu este al unui funcționar public, are o reducere a pedepsei cu o treime. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este între 2 și 7 ani de închisoare.
- făptuitorul în cazul cumpărării de influență nu se pedepsește dacă denunță fapta în termen de un an. În Codul penal aflat în vigoare nu exista un termen-limită
- Nu se mai pedepsește neglijența în serviciu, care era închisoare între trei luni și trei ani sau plata unei amenzi - o prevedere introdusă acum