Curtea Constituțională transmite că decizia de reverificare și renumărare a tuturor buletinelor de vot din primul tur a fost luată în unanimitate.
Astfel, arată un comunicat, Curtea Constituțională a decis:
1. Reverificarea și renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile
valabil exprimate și cele nule la alegerile pentru funcția de Președinte al României
din data de 24 noiembrie 2024.
2. Înaintarea rezultatelor reverificării și renumărării Curții Constituționale de
către Biroul Electoral Central.
3. Termen de judecată pentru data de 29 noiembrie 2024, ora 14,00.
Curtea Constituțională mai transmite că a respins în unanimitate cererea de anulare a alegerilor formulată de candidatul la președinția Sebastian-Constantin Popescu.
Judecătorii CCR s-au reunit joi la ora 11:00 pentru a delibera inclusiv în legătură cu cererile de anulare a primului tur de scrutin al alegerilor prezidenţiale, depuse de candidații Sebastian Constantin Popescu şi de Cristian Terheş.
Candidatul Partidului Național Conservator Român (PNCR), Cristian Terheș, a declarat într-o conferință de presă că a cerut la Curtea Constituțională anularea primului tur de scrutin din cauză că unele formațiuni, mai ales Uniunea Salvați România (USR), ar fi continuat ilegal propaganda electorală.
„Mai ales duminică, în perioada votului, reprezentanți de marcă ai partidului USR (...), în timp ce în diverse colțuri ale lumii încă aveau loc alegeri prezidențiale, în acest caz SUA, Canada și tot ce înseamnă America, au ieșit public în multiple comunicate de presă, postări pe internet, live-uri prin care au îndemnat românii din Canada, SUA și alte state de pe continentul american să voteze pentru Elena Lasconi”, a declarat Cristian Terheș.
Cristian Terheș a susținut că această continuare a campaniei electorale este relevantă pentru diferența dintre al doilea clasat, Elena Lasconi (USR), și al treilea clasat, Marcel Ciolacu (PSD) - diferența este de 2.740 de voturi. Astfel, spune el, s-ar fi putut modifica ordinea candidaților care ajung în turul doi.
De asemenea, Cristian Terheș a afirmat la conferința de presă că, în unele secții, voturile primite de candidatul Forței Dreptei, Ludovic Orban, ar fi fost trecute pe procesele verbale în contul candidatei USR, Elena Lasconi.
Puteți consulta solicita contestația și probele depuse la CCR de Cristian Terheș aici.
Cine este Cristian Terheș, cel care a sesizat Curtea Constituțională pentru refacerea turului 1
Claudiu Tarziu, Cristian Terhes, George Simion, în campania de alegeri la Europarlamentare.
Cristian Terheș este europarlamentar ales pe listele Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) la scrutinul din iunie 2024. Cu cinci ani, înainte candidase pe listele Patridului Social Democrat (PSD).
Este cleric al Bisericii Greco-Catolice Române și a lucrat și ca analist de afaceri.
- În 2012, a făcut parte din campania pentru referendum privind demiterea președintelui României Traian Băsescu.
- În 2016, a devenit comentator TV și susținător al Partidului Social Democrat, aflat la guvernare. S-a înscris ulterior în PSD.A fost unii dintre susținătorii suspendării președintelui Klaus Iohannis și al referendumului privind Familia Tradițională.
- În 2019, a fost ales membru al Parlamentului European.
- În mai 2020, a trecut la PNȚCD și în grupul Reformiștilor Europeni.
- Din octombrie 2022, a devenit membru al partidului AUR.
- Pe 1 decembrie 2023 , Cristian Terheș s-a înscris în Partidul Național Conservator Român, al cărui președinte a devenit, zece zile mai târziu. În această calitate a fost ales europarlamentar pe listele AUR.
- A candidat la președinția României la alegerile din 2024. S-a clasat pe poziția a noua, cu 1,03% din opțiunile de vot la primul tur din 24 noiembrie 2024.
La rândul lui, Sebastian-Constantin Popescu, candidatul la prezidențiale al Partidului Noua Românie, a declarat pentru Europa Liberă că a o depus contestație la Curtea Constituțională în care reclamă că rezultatul obținut de Călin Georgescu este consecința unei fraude.
„A avut o amplă campanie de promovare în mediul online, în special pe rețeaua TikTok. Este strigător la cer, sfidează ridicolul și bunul simț să crezi că cu zero lei tu ai 160 de milioane de vizualizări pe singură rețea de socializare și ai reușit să convingi cu zero lei 2,1 milioane de români”, spune Popescu, adpugând că „aceste voturi sunt rezultatul unei fraude”.
Terheș și Popescu au fost candidați la prezidențiale în primul tur al scrutinului din 24 noiembrie. Ambii au avut scoruri de sub 2% din voturi – Cristian Terheș, 1,03%, Sebastian Constantin Popescu, 0,15%.
Peste 9,2 milioane de voturi au fost înregistrate în primul tur al alegerilor prezidențiale. Pe primul loc s-a clasat Călin Georgescu, cu peste 2,1 milioane de voturi, fiind urmat de Elena Lasconi cu 1,7 milioane de voturi. Pe locul trei s-a clasat Marcel Ciolacu la o diferență de 2.740 de voturi de candidata USR.
Ce spune legea
Potrivit legii, Curtea Constituțională poate anula alegerile în cazul în care decide că votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa în al doilea tur de scrutin.
Curtea Constituţională trebuia să valideze, cel târziu până vineri, în lipsa unor contestaţii, rezultatul primului tur al alegerilor pentru preşedintele României.
De asemenea, urma să anunţe numele primilor doi candidaţi clasaţi care se vor confrunta în turul al doilea şi care, conform rezultatelor anunţate de Biroul Electoral Central, sunt Călin Georgescu (independent) şi Elena Lasconi (USR), şi să asigure publicarea rezultatului în mass-media şi în Monitorul Oficial.
Cel de-al doilea tur de scrutin ar urma să aibă loc pe 8 decembrie în ţară şi între 6-8 decembrie în străinătate. Campania electorală pentru cel de-al doilea tur începe în ziua în care s-a adus la cunoştinţa publică ziua votării şi se încheie în preziua votării.
Cine sunt judecătorii Curții Constituționale (CCR)
Curtea Constituțională este formată din 9 judecători. Dintre aceștia patru au fost propuși de PSD, trei au fost propuși de către Klaus Iohannis prin Administrația Prezidențială, unul de PNL și unul de UDMR.
- Marian Enache, 70 de ani, este președintele CCR din 2022. A fost numit judecător CCR în 2016 de către Senat la propunerea PSD. A fost deputat în mai multe legislaturi, pe listele FSN, PDSR și PSD. Este absolvent al Facultății de Drept (Universitatea „Al.I. Cuza” din Iași) – promoția 1977. Din 1997 este doctor în Drept (specialitatea Drept constituţional) al Universității din Bucureşti, Facultatea de Drept. Dosarul său la Securitate ar fi fost distrus.
- Bogdan Licu, 54 de ani, a studiat dreptul la Universitatea particulară Spiru Haret din București (1991 - 1995) cu diplomă eliberată de Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Este judecător la CCR din 2022 la propunerea PSD. A fost vicepreședinte al CSM, după care a ocupat pe rând funcțiile de prim adjunct al procurorului general, adjunct al procurorului general, delegat în funcția de procuror general și prim adjunct al procurorului general. În 2015, Bogdan Licu a fost acuzat de plagiat în teza de obținută la Academia SRI sub îndrumarea fostului ministru de Interne Gabriel Oprea.
- Cristian Deliorga, 67 de ani, ocupă funcția de judecător CCR din 2019, fiind numit de Senat la propunerea PSD. Între 1982 și 2006 a ocupat funcția de procuror în mai multe parchete din județul Constanța. Între 2003 și 2011 a fost membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii. A fost acuzat de mușamalizarea unor dosare de politicieni. A devenit cunoscut după ce l-a condamnat la patru ani de închisoare pe Mircea Băsescu, fratele fostului președinte al României, Traian Băsescu.
- Gheorghe Stan, 50 de ani, este judecător la CCR din 2019, după ce a fost propus de PSD. A terminat Facultatea de Drept a Universității „Petre Andrei” din Iași în 1997, iar în perioada 2004-2005 a urmat studii postuniversitare de drept penal – criminologie, la Facultatea de Drept din cadrul Universității București. În ianuarie – iunie 2019 a fost procuror-șef al controversatei Secții pentru investigarea infracțiunilor din justiție.
- Attila Varga, 59 de ani, a fost deputat din partea UDMR în legislaturile 1990-2012. Din 2016, a fost numit judecător al Curții Constituționale, numit de Camera Deputaților din partea UDMR. Este absolvent al Facultății de Drept de la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca (1986), doctor în științe juridice, specialitatea Drept constituțional (2006).
- Livia Stanciu, 67 de ani, a fost președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție din 2009 până în 2016. În acel a fost numită pentru un mandat de 9 ani ca judecător al Curții Constituționale, de către președintele României, Klaus Iohannis. Livia Stanciu a absolvit în 1980 Facultatea de Drept de la Universitatea București. Din 2008 este doctor în drept, în specializarea Drept penal, doctorat luat la Academia Română – Institutul de Cercetări Juridice.
- Iulia Scîntei, 48 de ani, este judecătoare la CCR din 2022, la propunerea PNL. Este de profesie notar public. A intrat în Parlament pe listele PNL Iași. Între 2016 și 2022, a fost vicepreședinte al Senatului. Este licențiată în drept la Facultatea de Drept, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. Este considerată de presă protejata baronilor liberali din acest oraș.
- Mihaela Ciochină, 57 de ani, este judecătoare la CCR din mai 2022, după ce a fost numită de președintele Klaus Iohannis. A absolvit în 1992 Facultatea de Drept a Universității din București. Între 19 ianuarie 2015 și 11 iunie 2022 a fost consilier al președintelui Iohannis. Înainte de Cotroceni, Cochină a lucrat la Senatului României, unde a avut mai multe funcții de execuție, potrivit CV-ului său.
- Elena Simina Tănăsescu, 56 de ani, fost numită judecătooare la CCR de către președintele Iohannis în 2019. A fost judecătoare din 1991, iar după doi ani a început să predea. Are studii post-doctorale în drept constituțional la Facultatea de Drept de la Universitatea din București și abilitarea de a conduce doctorate la Sorbonne. A fost consilier prezidențial între 2015 și 2018. A fost acuzată că a făcut presiuni pentru ca fostul judecător CCR Petre Lăzăroiu să demisioneze.
Reacții politice
Premierul Marcel Ciolacu, candidatul PSD la alegerile prezidențiale, clasat al treilea în primul tur, a declarat că nu are nici o părere legată de decizia de amânare a unei decizii privind rezultatele din primul tur.
„Eu, după alegeri, am venit în fața dumneavoastră și am anunțat că-i felicit pe cei doi din turul II și că Partidul Social Democrat nu face nicio solicitare la BEC, fiind că așa erau timpurile atunci și așa era legal, nu va face nicio solicitare de renumărare. Nu este o solicitare. Eu nu-mi doresc nimic. Eu știu că sunt doi candidați în turul doi cărora le-am urat succes. Pe doamna Lasconi chiar am sunat-o”, a declarat
Călin Georgescu, candidatul independent plasat pe primul loc în urma primului tur al alegerilor prezidenţiale, a declarat la Realitatea Plus că „este ceva de neimaginat ce se întâmplă”.
„Asta ar însemna că indiferent ce președinte ulterior va fi, el este ridicol pentru că este total nedemocratic. Dacă acest lucru se întâmplă”, a declarat Călin Georgescu.
Candidata USR Elena Lasconi a declarat că anularea turului l al alegerilor prezidenţiale, ca urmare a sesizărilor depuse la CCR, ar fi o încălcare gravă a democraţiei și ar duce la proteste în toată țară.
„Cred că dacă s-ar întâmpla (anularea primului tur al alegerilor prezidenţiale n.red) asta ar fi o încălcare gravă a democraţiei. Deja au încălcat democraţia, au intrat cu bocancii în ea, atunci când au scos din cursă un candidat, şi mă refer aici la Curtea Constituţională, pentru că instituţiile statului nu şi-au făcut treaba înainte”, a afirmat Lasconi.
Preşedintele interimar al PNL, Ilie Bolojan, a spus la Antena 3 că eventuala anulare a primului tur al alegerilor prezidenţiale este „o chestiune sensibilă”, iar în astfel de momente deciziile trebuie luate cu responsabilitate.
Curtea Constituțională a României
Curtea Constituțională a României (CCR) este autoritatea supremă de jurisdicție constituțională și are rolul de a asigura respectarea legii fundamentale din România.
Prin deciziile sale, CCR contribuie la stabilirea precedentelor legale și la clarificarea interpretării legislației.
Conform articolului 146 din Constituție, CCR are următoarele atribuții principale:
- Verificarea constituționalității legilor înainte de promulgare, la sesizarea diverselor autorități (Președinte, Guvern, Parlament etc.).
- Deciziile privind constituționalitatea tratatelor internaționale.
- Soluționarea excepțiilor de neconstituționalitate ridicate în instanțe.
- Confirmarea rezultatelor alegerilor pentru Președintele României și organizarea referendumurilor.
Curtea Constituțională este formată din nouă membri, numiți pentru un mandat de 9 ani, fără posibilitatea de reînnoire. Componența se înnoiește la fiecare trei ani, când o treime dintre judecători sunt înlocuiți.
Acestia sunt desemnați astfel:
- trei membri de către președintele României.
- trei membri de către Senat.
- trei membri de către Camera Deputaților.
CCR a fost înființată în 1992 și are sediul în Palatul Parlamentului din București.
Știre în curs de actualizare.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.