Legea prin care a fost modificată ordonanța „lăcomiei”, OU114/2018, nu are un obiect de reglementare „clar", „unic" şi „bine definit", spun judecătorii CCR despre legea prin care guvernul Orban a modificat ordonanța supranumită „a lăcomiei” lansată de Liviu Dragnea și adoptată de guvernul Dăncilă, care a dus, printre altele, la scăderea ratingului de țară al României.
Un act normativ nu poate viza decât un singur domeniu de reglementare, precum şi domenii aflate în conexitate directă cu acesta, a explicat Curtea Constituţională a României (CCR) în motivarea deciziei prin care a admis sesizarea formulată de 111 deputaţi PSD împotriva legii care a modificat OUG114.
Opinia judecătorilor nu este, însă, unanimă, decizia Curții beneficiind și de o opinie separată a judecătoarelor Simina Tănăsescu și Livia Stanciu.
„Actul normativ analizat nu are un obiect de reglementare clar, unic şi bine definit, pentru că acesta nu modifică un singur act normativ, ci modifică mai multe dispoziţii din diverse acte normative, eterogene ca obiect de reglementare. Chiar dacă cele mai multe modificări din cuprinsul legii analizate au vizat Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 114/2018, se poate constata că celelalte modificări şi completări operate în corpul legii nu sunt conexe şi indispensabile acesteia, ci ele se alătură, ca modificări şi completări, ale diverselor acte normative vizate, modificărilor şi completărilor aduse ordonanţei de urgenţă antereferite, astfel că scopul actului normativ analizat nu este unic, ci multiplu subsumat fiecărui domeniu reglementat. Mai mult, legea analizată cuprinde şi reglementări proprii, de bază, ce nu reprezintă evenimente legislative cu incidenţă asupra altor acte normative de bază", se spune în decizia CCR.
Modificările operate nu permit nici stabilirea obiectului său unic de reglementare şi, implicit, nici determinarea relaţiei de conexitate cu celelalte materii normate, spun judecătorii majoritari ai Curții, care au adoptat decizia.
„Astfel, legea nu are un singur domeniu de reglementare, ci mai multe, fiecare domeniu păstrându-şi individualitatea. Or, o lege nu poate viza decât un singur domeniu de reglementare, precum şi domenii aflate în conexitate directă cu acesta. În acest sens sunt şi prevederile art.14 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.260 din 21 aprilie 2010, care stabilesc că reglementările de acelaşi nivel şi având acelaşi obiect se cuprind, de regulă, într-un singur act normativ, iar un act normativ poate cuprinde reglementări şi din alte materii conexe numai în măsura în care sunt indispensabile realizării scopului urmărit prin acest act", se precizează în motivare.
Potrivit instanţei constituţionale, modificarea şi completarea unui număr atât de însemnat de acte normative nu pot fi realizate pe calea unei singure legi, care nu reprezintă nici măcar "o încercare" de codificare în materie, ci una care exprimă diferite opţiuni legislative în domenii eterogene în sine.
În consecinţă, arată judecătorii, Curtea constată că prin promovarea unui proiect de lege cuprinzând reglementări dintr-o multitudine de materii pe calea angajării răspunderii Guvernului a fost încălcat articolul 114 alineatul (1) din Constituţie.
Opinia separată a judecătoarelor Stanciu și Tănăsescu
Judecătorii constituționali Livia Stanciu și Simina Tănăsescu au făcut opinie separată la decizia CCR.
„În dezacord cu soluția pronunțată de Curtea Constituțională formulăm prezenta opinie separată, considerând că obiecția de neconstituționalitate cu privire la dispozițiile Legii privind unele măsuri fiscal bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative trebuia respinsă prin raportare la criticile de neconstituționalitate extrinsecă formulate întrucât:
• Angajarea răspunderii Guvernului poate privi un act normativ complex, care poate inclusiv să modifice unele dispoziții din acte normative aflate în vigoare.
• Procedura angajării răspunderii Guvernului se poate desfășura în paralel cu o altă procedură legislativă parlamentară care privește doar parțial și parcelar același domeniu de reglementare ca și proiectul de lege astfel adoptat.
***
CCR a admis pe 12 februarie „obiecția de neconstituționalitate a dispoziţiilor Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative, obiecție formulată de deputați aparținând Grupului parlamentar al Partidului Social Democrat” și a constatat că „Legea privind unele măsuri fiscal-bugetare și pentru modificarea și completarea unor acte normative este neconstituţională. În argumentarea soluţiei, Curtea a reţinut că nu au fost respectate condiţiile constituţionale referitoare la procedura angajării răspunderii Guvernului şi, în consecinţă, a admis criticile de neconstituţionalitate extrinsecă formulate”, transmite Curtea Constituțională.
Este vorba de proiectul de modificare a OUG 114/2018, pentru care guvernul Orban și-a asumat răspunderea în parlament.
PSD a contestat la CCR două aspecte: că adoptarea prin angajarea răspunderii s-a făcut în timp ce în Parlament exista un proiect de modificare a OUG 114 și prevederea care interzice cumulul pensiei cu salariul la stat.
„PSD este în principiu de acord cu interzicerea cumulului pensiei cu salariul, dar această reglementare trebuie să se facă în mod legal și constituțional și mai ales după o analiză pe domenii de activitate astfel încât să nu se creeze dezechilibre pe piața forței de muncă”, a precizat PSD, pe 30 decembrie,în momentul sesizării Curții Constituționale.
PSD a invocat o decizie anterioară a CCR care a stabilit că poate fi interzis cumulul pensiei cu salariul „cu condiția ca o asemenea măsură sa se aplice în mod egal pentru toți cetățenii”.
Pentru că intrarea în vigoare a modificărilor la OUG 114 a fost blocată prin demersul PSD de a sesiza CCR, guvernul Orban I a emis o ordonanță de urgență, în care a preluat prevederile din legea pentru care și-a angajat răspunderea, mai puțin cea privind cumulul pensie-salariu. A fost prima ordonanță de urgență adoptată de guvern în 2020.
Majoritatea din Senat, dominată de PSD, a respins noua OUG.
„Este o rușine ce face PSD-ul, o bătaie de joc. Ordonanța de Urgență nr.1, care corectează gravele perturbări provocate în economie de Ordonanță de Urgență 114. Ei, practic, vor să reintroducă taxa pe fiecare companie energetică, ei vor să naționalizeze Pilonul II de pensii prin reglementările pe care respingând ordonanța, rămân în vigoare reglementările din Ordonanța 114, ca să nu zic vor să distrugă efectiv construcția bugetară”, a spus premierul Ludovic Orban după respingerea ordonanței în Senat.