COP26: „Ultima șansă” pentru salvarea planetei. Ce își propune România?

Conferința a început duminică sub auspicii pesimiste în urma eșecului liderilor G20 de a propune sau adopta noi măsuri categorice. Cea mai bună speranță rămâne încercarea de a aplica înțelegerile anterioare, și anume planul de limitare a creșterea temperaturii medii globale la 1,5 grade Celsius la sfârșitul secolului, față de nivelul pre-industrial.

Liderii G20 au reușit să se angajeze doar la acțiuni „semnificative și eficiente” în declarația finală a întâlnirii de la Roma, ceea ce l-a făcut pe secretarul general al ONU, Antonio Guterres, care avertizase vineri că lumea se îndreaptă spre un dezastru climatic, să spună că speranțele lui rămân neîmplinite, chiar dacă nu au fost „îngropate” de tot.

Antonio Guterres a transferat responsabilitatea pe participanții la COP26 (specialiști, dar și liderii globali care participă în persoană sau virtual). Aceștia ar trebui să mențină „în viață” obiectivul unei creșteri a temperaturii de cel mult 1,5 grade Celsius.

Liderii G20 au spus doar că recunosc faptul că „impactul asupra climei, dacă creșterea e de 1,5 grade, e mai mic decât dacă aceasta e de 2 grade...”.

Și Italia, țara gazdă a reuniunii G20 spera la angajamente ferme ale liderilor G20, iar Marea Britanie, gazda COP26, a transmis prin vocea premierului Boris Johnson că promisiunile fără fapte nu înseamnă nimic.

„Angajamentele sunt picături într-un ocean care se încălzește rapid”, a spus el, în condițiile în care tocmai țările membre G20 produc 80% din emisiile de gaze cu efect de seră.

Activiștii pentru mediu au fost probabil cel mai dezamăgiți. Liderii G20 nici nu au pomenit măcar în declarația finală obiectivul „zero emisii nete până în 2050”, adică angajamentul țărilor de a ajunge la neutralitate din punct de vedere al emisiilor de gaze cu efect de seră.

Dezbaterea are loc în condițiile în care fenomenele meteo extreme (inundații, caniculă, furtuni neobișnuite sau în perioade în care nu se produceau de obicei) sunt din ce în ce mai frecvente și sunt puse de specialiști pe seama schimbărilor climatice.

Ultimul deceniu a fost cel mai cald de când au loc măsurători iar soluțiile nu pot fi decât radicale, urgente și colective, avertizează experții în climatologie și activiștii.

Previziunile pentru evoluția climei în România reprezintă doar un exemplu al efectele schimbărilor climatice. Pentru intervalul 2021 – 2050, se estimează că temperaturile vor crește în medie de peste 3 grade Celsius în cea mai caldă lună a anului, august. Temperatura medie lunară va crește la peste 2.5 grade Celsius în restul anului.

Ambele ipoteze reflectă cele mai pesimiste scenarii, spunea în august, pentru Europa Liberă coordonatorul departamentului de climatologie din cadrul ANM, Roxana Bojariu, care se află la conferința de la Glasgow.

Potrivit acesteia, România nu va fi afectată doar de modificarea regimului termic mediu și și de o amplificare a frecvenței și intensității fenomenelor extreme și de creșterea nivelului Mării Negre.

„Trebuie să încetinim această dinamică tocmai pentru a avea timp să ne pregătim și să facem față schimbărilor pe care deja le-am produs și să nu producem o accelerare a acestor schimbări peste pragul de la care nu vom mai putea să răspundem”, spune Roxana Bojariu.

Obiectivul creșterii temperaturii cu cel mult 1,5 grade e vital, le-a spus jurnaliștilor, înaintea reuniunii COP26, președintele acesteia, Alok Sharma. „Deja e mai cald cu 1,1°C față de era pre-industrială. Când ajungem la 1,5 °C, există țări care vor fi sub ape. De aceea trebuie să ajungem la un acord acum pentru planurile pe următorii 10 ani”, a spus acesta.

„COP26 e cea mai bună șansă pe care o avem pentru a menține încălzirea la 1,5°C", a arătat el în discursul de deschidere a conferinței. „Știm că planeta pe care o împărțim se schimbă în rău. Putem acționa doar împreună. Și știm ce avem de făcut", a insistat el.

Președintele COP26, Alok Sharma (dreapta în imagine), le-a amintit liderilor politici că impactul devastator al creșterii temperaturii se regăsește în dezastrele naturale din întreaga lume și că au promis să acționeze.

Cu toate acestea, prea puține țări vin la COP26 cu proiecte legislative concrete și cu decizii ferme.

Până și Statele Unite, unul dintre liderii eforturilor pentru limitarea schimbărilor climatice înaintea președinției lui Donald Trump, când Joe Biden era vice-președinte, nu are angajamente ferme. Joe Biden vine la COP26, relatează Reuters, fără legislație concretă pe care SUA s-ar angaja să o aplice.

Congresul american caută încă soluții de finanțare și dezbate inclusiv dreptul instituțiilor federale de a impune reguli cu privire la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră.

Dacă actualele angajamente ar fi respectate în întregime, estimează Națiunile Unite, temperatura media ar crește cu 2,7 grade până la sfârșitul secolului. Ar fi necesare, așadar, noi angajamente. Nu doar lipsa acestora este însă o problemă, ci și ignorarea promisiunilor deja formulate.

Cât de realiste este, în aceste condiții obiectivul limitării încălzirii la 1,5 grade Celsius?

Potrivit proiectului independent Berkeley Earth, de analiză a datelor științifice despre mediu, în 2020, media globală a temperaturii era deja cu 1,3 grade mai mare decât cea din era pre-industrială, dar cu diferențe între țări. Dacă Marea Britanie a ajuns în 2020, la o creștere cu 1,5 grade, China era la 1,9°C.

În SUA, încălzirea față de era pre-industrială era în 2020 de 1,7°C, în Rusia de 2,7°C, puțin mai mult decât în România, care era la 2,3°C peste era pre-industrială.

Estimările Berkeley Earth plasează România la o creștere cu 4,2 grade până la sfârșitul secolului, departe de obiectivul global și ceea ce ar însemna efecte dezastruoase pentru climă și implicit populație.

Estimările creează un scenariu, acesta se poate schimba dacă indivizii și guvernele decid să acționează, arată specialiștii Berkeley Earth.

De la un estimat 2,3 °C în 2020, România ar putea ajunge totuși la neutralitate climatică (la „zero emisii nete”) în 2050, spune Roxana Bojariu.

Politicile adoptate de UE au acest scop pentru toate țările UE, dar România se confruntă cu „lipsa inițiativelor și cu subfinanțarea cronică a cercetării”.

La COP26, România propune o „abordare integrată, cu soluții bazate pe natură în procesul de captare a carbonului, tehnologii verzi care să reducă emisiile din sectorul energetic și industrial, schimbarea comportamentului cetățenilor prin conștientizarea și educarea cu privire la problematica schimbărilor climatice”, arată comunicatul cu privire la participarea președintelui Klaus Iohannis la COP26.

De asemenea, „România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, se angajează să contribuie la eforturile Uniunii de a reduce cu cel puțin 55% emisiile de gaze cu efect de seră până în 2030 (comparativ cu nivelul din 1990) și de a atinge neutralitatea climatică până în 2050”.

Potrivit Indicelui Performanței Climei (CCPI) pe 2021, România se află însă pe o pantă descendentă a măsurilor împotriva schimbărilor climatice iar organizațiile de mediu arată că una din principalele probleme va fi realizarea unei tranziții reale de la folosirea energiei pe bază de cărbune.

Dincolo de angajamente, la COP26 sunt totuși așteptate și unele anunțuri concrete cu privire la instrumente specifice care pot ajuta la atingerea țintelor sau noi planuri naționale de reducere a emisiilor.

Printre măsurile care ar putea fi anunțate se numără cele cu privire la:

• o trecere mai rapidă către autoturisme electrice;
• accelerarea procesului de eliminare a energiei pe bază de cărbune;
• reducerea tăierilor de păduri;
• îmbunătățirea protecției civile în fața catastrofelor naturale;