3 corijențe la redeschiderea școlilor. Mircea Miclea: „Recuperarea materiei nu trebuie lăsată la cheremul profesorilor"

Redeschiderea școlii după 4 luni de întrerupere vine la pachet cu o serie de restanțe încă de la primul „lockdown", cel din primăvara anului trecut. Multe din promisiunile făcute atunci sau cu ocazia deschiderii anului școlar au rămas doar la stadiul de idei.

Responsabilii din educație au uitat de angajamentele luate, unele de substanță, deși cu toții vorbeau de problemele majore ale predării online și de necesitatea redeschiderii școlii față în față. Când acest lucru s-a întâmplat, în sfârșit, restanțele sunt tot acolo.

Recuperarea materiei restante, „la cheremul profesorilor"

După prima închidere a școlilor din perioada martie- iulie 2020, de la ministru la profesor s-a recunoscut că bună parte din materia semestrului al doilea a rămas nefăcută. Motivul? Eșecul major al predării online. Cea mai bună dovadă a fost că această parte de materie a fost scoasă din programa de la Evaluarea Națională și Bacalaureat. Simplificarea subiectelor nu a avut însă rezultatul scontat: la Bacalaureat a fost cea mai scăzută promovabilitate din ultimii 6 ani, iar la Evaluarea Națională situația a fost doar ceva mai bună.

După cum era de așteptat, vacanța de vară a venit cu valul declarațiilor despre recuperarea materiei. Monica Anisie, spunea, de exemplu, că „Ministerul Educației pregătește niște ghiduri metodologice tocmai pentru a veni în sprijinul cadrelor didactice și în sprijinul elevilor, având în vedere că există această posibilitate de recuperare a materiei la momentul de recapitulare de la începutul anului școlar”.

Într-adevăr, ghidurile au apărut sub forma a sute de pagini de indicații și exerciții. De exemplu, Ghidul pentru matematică are 432 de pagini, iar cel pentru română 400. Silviu Mocanu, secretarul executiv al Consiliului Național al Elevilor, declara la vremea respectivă că aceste ghiduri sunt inutile din moment ce „ Ministerul nu a venit cu nicio măsură clară de recuperare a materiei pierdute anul trecut”.

Se pare că așa au rămas, pentru că la începutul acestui an nu a fost timp pentru recuperări, multe școli trecând rapid în scenariul roșu. Fostul ministru spunea că profesorii vor putea reduce decalajele făcând „ ​o analiză referitoare la planificarea calendaristică înaintea suspendării cursurilor, ce anume s-a predat în timpul suspendării și ce a reținut elevul în perioada în care cursurile s-au desfășurat online”.

Acum, la redeschiderea școlilor, situația se repetă. Nu există un calendar clar pentru recuperarea materiei pierdute din primul semestru și nu se cunoaște nici măcar situația elevilor rămași cu mediile neîncheiate. În orice caz, așa cum a declarat pentru Europa Liberă secretarul de stat în minister, Sorin Ion, „un elev va face undeva la 4 ore de recuperare pe săptămână”.

Partea cea mai proastă, consideră fostul ministru al Educației, Mircea Miclea, este că în loc să se facă o măsurătoare obiectivă a golurilor pe care le au elevii, aceasta rămâne la cheremul profesorilor. Soluția pe care o propune Miclea este aceea a unei teze unice, care ar trebui dată acum, pentru a vedea care este exact situația și a face planurile de recuperare a materiei.

„ ​Nu trebuie lăsat la cheremul fiecărui profesor sau a fiecărei școli să evalueze golurile pentru că ne vom trezi în două situații: fie vor fi profesori care vor mușamaliza situația și vor spune că elevii lor nu au niciun fel de pierdere sau pierderi minore, numai ca să nu lucreze și să nu fie blamați, fie unii, care vor să ia banii pentru recuperare, pentru că acum se dau bani, vor spune că elevii au goluri mari. Trebuie o măsurătoare obiectivă, deci un fel de teză unică, pe care o stabilești la nivel de inspectorat. Aceasta este premisa obligatorie ca să pui după aceea la punct planul remedial și să poți face o recuperare ca lumea. Trebuie o măsurătoare mai obiectivă decât evaluarea idiosincratică a profesorilor din școală. Nu avem nevoie să ne furăm căciula”, spune Mircea Miclea pentru Europa liberă.

După acest program de recuperare a materiei, ar trebui ca în toamnă să se dea un alt test pentru a vedea cum a funcționat.

„ ​După ce aș vedea care sunt dificitele, aș face programul remedial și apoi în toamnă aș da un nou test ca să văd care a fost eficiența programului. Există și riscul ca programul remedial să fie făcut în bășcălie și să nu fie făcută recuperarea materiei. Se bagă bani ca să fie făcută recuperarea și ea de fapt să nu fi fost făcută. Este necesar ca să știu anul viitor dacă mai continui sau nu recuperarea”, adaugă Mircea Miclea.

(Ne) adaptarea materiei la școala online și lipsa platformei e-learning

Una dintre cauzele eșecului școlii online este neadaptarea materiei la acest tip de predare. În octombrie anul trecut, la peste o lună de la începerea anului școlar în cele trei scenarii și cu doar două săptămâni înainte să se pună din nou lacătul pe școli, fostul ministru Monica Anisie declara că „ ​În prezent, se lucrează pentru adaptarea programei la învățământul online. Nu s-a luat încă o decizie, dar vom ieși să spunem cum anume se va desfășura predarea și evaluarea în online”.

În 9 noiembrie, când România a intrat într-o mini-carantină, iar școlile au trecut toate în sistemul online, ministerul nu terminase adaptarea programei și nici distribuția celor 250.000 de tablete promise (doar 43.455 de tablete fuseseră efectiv distribuite până atunci).

Tot în plin proces de „ adaptare a materiilor” la predarea online se afla sistemul și în 20 noiembrie, când Raluca Turcan, vicepremier și responsabilă cu domeniul educației la ora aceea, susținea că “Ministerul Educației în momentul de față este în plin proces de adaptare a materiilor la competențele pe care doresc să le transmită, astfel încât materia să fie simplificată în procesul de predare online și se fac chiar cursuri la care participă profesori din toată țara, mii de profesori pe zi la astfel de module, de ​'webminarii' sunt intitulate, și în care încearcă să focalizeze materia pe competențe și adaptarea curriculei”.

Cursurile respective, în care profesorii prezentau diverse metode de predare, începuseră doar de o săptămână, deși ar fi trebuit, teoretic, făcute pe parcursul vacanței de vară, așa cum au atras atenția specialiștii în educație.

Materia a fost „adaptată” atât de eficient, încât una din primele măsuri a fost renunțarea la teze, iar la finalul primului semestru s-a dovedit că materia restantă se acumulase în cantități îngrijorătoare.

Dacă ar fi existat platforma e-learning nu s-ar fi ajuns în situația asta, spune pentru Europa Liberă fostul ministru al Educației, Mircea Miclea. Implementarea acesteia trenează de 10 ani.

„​Nu s-a făcut nimic pentru platforma online de e-learning, care înseamnă că tu filmezi lecțiile celor mai buni profesori, adaugi texte, scheme, exemple, contraexemple și faci o lecție multimedia. O lecție model, făcută de cei mai buni profesori la fiecare materie, pentru toate clasele, pe care o pui pe platformă și pe care orice elev o poate accesa de oriunde, oricând și ori de câte ori vrea. Dacă un elev, de exemplu, nu a înțeles teorema lui Pitagora, se poate uita la teorema lui Pitagora predată de cel mai bun profesor, până o înțelege”.

„​Dacă toamna viitoare apare iar pandemia, ai lecțiile acestea pe care copiii le pot rula de câte ori vor și pe care le pot învăța”, susține Mircea Miclea.

Simplificarea examenelor finale

Dacă pentru Evaluarea Națională din 2020 s-a eliminat complet materia studiată în semestrul al doilea, anul acesta programa a fost „ajustată” la cererea părinților și a elevilor, care au invocat faptul că este prima generație care ar trebui să susțină examenul după modelul testelor PISA. Într-o scrisoare trimisă Ministerului Educației, Federația Națională a Părinților susține că ”structura modelului pentru evaluare a fost publicată doar cu câteva luni înaintea susținerii evaluării” , iar ”profesorii care au predat acestei generații nu au fost formați pentru aplicarea noii programe școlare, motiv pentru care calitatea procesului didactic a avut mult de suferit”.

De altfel, programul CRED pentru formarea personalului didactic în predarea după sistemul PISA, în valoare de 20 de milioane de euro, nu a fost o reușită, banii fiind risipiți, potrivit unor surse ale Europa Liberă. Așa se face că generația care va susține Capacitatea anul acesta ar putea să fie una „de sacrificiu” din două motive: pandemia care a dus la scăderea drastică a standardelor și schimbarea de paradigmă în ce privește programa.

Din acest motiv, materia a fost „subțiată", fiind eliminate, la limba și literatura română, de exemplu, textul dramatic și arta spectacolului, pronumele posesiv și adjectivul pronominal posesiv, funcțiile sintactice. În același timp, la toate materiile, greutatea cade pe primul subiect, cel pentru obținerea notei 5, în detrimentul subiectului care face diferența calitativă. De altfel, așa cum a semnalat Europa Liberă, tendința de a ușura examenele de Capacitate și Bacalaureat s-a făcut remarcată în ultimii 4 patru ani, iar pandemia nu a făcut decât să o accelereze.

„​E o greșeală, elevii vor fi demotivați să vină la recuperare. Dacă transmiți mesajul că subiectele vor fi ușoare, că ,dragi elevi, nu vă faceți probleme, ce motivație au ei să recupereze pierderile?”, spune profesorul Mircea Miclea, expert în psihologie cognitivă.