Linkuri accesibilitate

De ce refuză unii profesori să predea online. Consilier ministru: „E frica de a fi dezvăluiți”


Orele online sunt refuzate de unii profesori, care invocă pretexte care ajung până la încălcarea dreptului la viață privată.

Tot mai multe școli intră în scenariul predării online, din cauza cazurilor de Covid-19. Există însă profesori care refuză să predea online sau o fac de mântuială. Când pretextele nu țin de lipsurile tehnice, ele ascund chiar slaba pregătire. Sub lumina reflectoarelor, riscul reputației e mare.

Creșterea cazurilor de Covid-19 împinge tot mai multe școli în scenariile de predare a orelor online, fie în sistem hibrid (jumătate de clasă prezentă fizic la școală, restul acasă online), fie în totalitate pe platformele online. În cele trei săptămâni de la începutul anului școlar, numărul școlilor care a intrat în scenariul roșu, adică exclusiv online, a crescut cu peste 80.

O mare parte din școli au reușit să își pună la punct sistemele de predare a cursurilor online, însă în unele cazuri există încă o reticență a cadrelor didactice de a preda orele online, iar uneori chiar un refuz. „Există reclamații repetate ale părinților, că nu se fac orele online, ori în scenariul roșu, ori în zilele acestea de alegeri. Chiar și la orele din scenariul hibrid, unde unii copii sunt în clasă, alții acasă”, spune pentru Europa Liberă Daniela Vișoianu, consilieră a ministrului Educației, Monica Anisie.

Pretexte sunt destule, chiar și încălcarea vieții private, prin faptul că orele pot fi înregistrate.

Unii spun că nu au infrastructura necesară și nu vor să o folosească pe cea de acasă, unii pur și simplu nu vor să intre. Alții spun că nu vor, pentru că nu au cum să gestioneze și elevii din sala de clasă, și elevii care sunt online. Unii spun că nu vor pentru că în online pot fi înregistrați și li se încalcă drepturile de autor”, povestește pentru Europa Liberă liceanul Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor, din experiențele auzite de la colegii săi din țară.

Este și frica de a fi dezvăluiți. Profesorii s-au învățat să lucreze în clase cu ușa închisă. Și acum brusc ei trebuie să se dezvăluie. Dacă nu ești sigur pe tine ca profesor sau ai slăbiciuni, există o dificultate în a te expune video și a ști că poți fi înregistrat.
Daniela Vișoianu, consilieră ministrul Educației

În realitate, de multe ori este vorba despre altceva, consideră experta în educație Daniela Vișoianu: „Cred că este și frica de a fi dezvăluiți. Profesorii s-au învățat să lucreze în clase cu ușa închisă, se intra greu și la inspecție, directorii sau colegii nu au voie să intre peste ei în oră. Și acum brusc ei trebuie să se dezvăluie. Dacă nu ești sigur pe tine ca profesor sau ai slăbiciuni sau predai într-o inerență, nu ai fost în ultimii 20 de ani la nici un curs de formare, există o dificultate în a se expune video și a ști că poți fi înregistrat”.

Spaima de a fi înregistrați sau că li se încalcă vreun drept prin faptul că își țin orele online este „o reacție inadecvată”, consideră și fostul ministru al Educației, Mircea Miclea. Ea ascunde de fapt altceva.

Predarea online este mai dificilă decât predarea față în față. De aceea, cei care predau prost față în față, cu siguranță vor preda și mai prost în online. Predarea online face parte din noile tehnologii de predare și orice profesionist care se respectă este la curent cu noile tehnologii de exercitare a propriei meserii”, spune Mircea Miclea, pentru Europa Liberă.

Și Rareș Voicu, licean în Brăila, își amintește că a existat o reacție puternică din partea profesorilor când organizația de elevi pe care o conduce a propus Guvernului ca orele online de la școli să fie înregistrare, la fel ca la universitate.

Noi am solicitat ca toate cursurile să fie înregistrate, astfel încât elevii să poată reveni la ele, pentru a recapitula sau a-și actualiza informațiile. A existat o reacție foarte puternică din partea profesorilor, care spuneau că au drepturi de autor asupra a ceea ce predau la clasă, deși conținutul din programă este exact același pentru toată lumea, adică nu se reinventează roata la orele de curs”, spune Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor.

Sunt mulți profesori care au crezut peste vară că se vor întoarce la viața lor obișnuită. Și au sperat că se descurcă sau că nu durează. Dar presiunea crește destul de mult și vor fi controale.
Daniela Vișoianu, consilieră ministrul Educației

Infrastructura și dotările tehnice pun într-adevăr probleme profesorilor, mai ales în mediul rural. Chiar ministrul Monica Anisie recunoștea că sunt în jur de 250.000 de elevi în România care nu aveau acces la tehnologia de bază, necesară școlii online. Cele mai multe școli au depășit însă această situație, iar acum cea mai mare parte a efortului ține chiar de profesori.

În școală, când te înscrii, îți asumi tot. Dacă vrei să îți respecți meseria, iubești copiii, ții la acest sistem educațional, trebuie să faci ore în orice condiții”, spune pentru Europa Liberă profesorul Dorin Stoican, directorul școlii 162, din sectorul 6 al Capitalei. Aici, dotările tehnice nu sunt o problemă nici pentru elevi, nici pentru cadrele didactice, însă orele online i-au scos din zona de confort pe unii.

Trebuie să recunoaștem că mai trebuie să ne punem, unii dintre noi, profesorii, la punct cu tehnologia. În tot răul este un bine, partea bună este că i-a forțat pe profesori să se pună la punct cu tehnologia și au căpătat niște abilități practice pe care înainte unii nu le aveau deloc”, recunoaște directorul școlii 162.

În online, e mai mult de muncă și se vede totul. Spaima profilor de a fi ajutați de elevi

Trecerea în online, atât de naturală pentru tinerii de pe băncile școlii, se dovedește uneori o schimbare de paradigmă greu de făcut pentru cadrele didactice mai conservatoare sau nepuse la punct cu progresul tehnologic.

Se văd mult mai clar sub lumina reflectoarelor. Sigur că e mult să le cerem tuturor profesorilor să devină staruri de televiziune, e nedrept. Nu toți sunt comozi, învățați. Dar acei profesori buni, indiferent de materie, nu au ezitări majore de a trece în predarea online”, consideră Daniela Vișoianu.

Fostul ministru Mircea Miclea spune că această schimbare trebuia să se facă mai demult, însă acum va fi cu greu reversibilă. „De acum încolo, nu neapărat din cauza acestei crize, învățământul va deveni în mod obligatoriu hibrid între învățarea față în față și online, pentru simplul fapt că mințile elevilor s-au schimbat. Interacțiunea permanentă cu tehnologiile digitale, pe care ei o au cotidian, modifică mintea lor. Îi face să prefere conținutul multimedia, comunicarea de oriunde, oricând, adică îi face să aștepte de la școală și altceva decât un text pe o hârtie și o poză prost tipărită pe pagină. Este o resetare pe mintea acestei noi generații”, consideră Miclea.

Numai că unii au crezut că e doar o pasă trecătoare, arată Daniela Vișoianu, care spune că peste vară toți profesorii din București au avut acces la cursuri de formare pentru platformele digitale de predare și au și primit conturi pe astfel de platforme. Doar că acest lucru presupunea niște muncă în plus.

În primele zile, ar fi fost nevoie de ceva muncă, să învețe platforma. Sunt mulți profesori care au crezut peste vară că se vor întoarce la viața lor obișnuită, după care au constatat că au două săptămâni o recomandare epidemiologică de scenariu galben sau roșu. Și au sperat că se descurcă sau că nu durează. Dar presiunea crește destul de mult și vor fi controale”, avertizează consiliera ministrei Monica Anisie.

De altfel, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a avertizat joi că profesorii care refuză să își țină cursurile online riscă sancțiuni care pot ajunge până la desfacerea contractului de muncă.

Prim-ministrul Ludovic Orban a fost și mai tranșant vineri: „Dacă (un profesor) refuză să predea online, din punctul meu de vedere nu mai are ce căuta în sistemul de educație. Pentru că un profesor are obligația să se adapteze la orice situație”.

O altă problemă a profesorilor este că mediul online îi aduce mult mai aproape de elevi, în ciuda aparentei distanțări. Uneori, elevii sar imediat în ajutorul profesorilor, pentru a rezolva micile probleme tehnice de care unele cadre didactice sunt uneori depășite, uneori chiar și pentru a oferi un banal „hotspot” de pe mobil, atunci când pică semnalul la internet. Doar că unele cadre nu știu să accepte ajutor de la un elev.

Ei nu au fost niciodată în paradigma de a fi ajutați de elevi și nu știu să gestioneze. Nu mai este în controlul lor. În loc să fie încântați și să îi felicite pe copiii care se oferă să ajute, devin frustrați, intră într-o vrie, pentru că se simt neputincioși. Și atunci zic nu, nu mai fac nimic”, povestește consiliera Daniela Vișoianu.

Riscul de a-și pierde reputația e mare sub reflectoare

Fostul ministru Mircea Miclea spune că soluția găsită acum, de a împinge toți profesorii în online, într-o schimbare de paradigmă făcută peste noapte, nu este cea mai bună. Soluția sa arată altfel: „Îi selectezi pe profesorii cei mai buni din țară, pe fiecare materie, le filmezi lecțiile lor. Alături de secvențe adaugi exemple, scheme, animație, text. Construiești astfel o lecție multimedia model. Acea lecție ținută de cel mai bun profesor e pusă pe platforma online și atunci orice elev din țară, indiferent de ce profesor are în clasă, are șansa de a accesa lecția predată de cei mai buni profesori din țară”.

Ce se întâmplă însă atunci cu restul profesorilor, cei mai slab pregătiți, care nu vor sau nu pot să predea eficient în online, unde a menține atenția unui elev este mult mai greu decât la clasă?

Cei mai puțin buni ar avea un model despre cum se predă cu adevărat o lecție și ar ști că elevii lor îi compară cu lecția pe care o văd pe platforma. Poate se vor strădui să predea mai bine, pentru că altfel în fiecare zi vor ieși prost în ochii propriilor elevi”, crede Mircea Miclea.

Daniela Vișoianu spune că „acum riscul de reputație asupra profesiei este foarte mare”, iar dacă aceste discrepanțe între profesorii deschiși să facă saltul profesional și cei care se împotrivesc continuă, „se vor genera tensiuni și discuții în societate, despre dacă e corect și etic să plătim otova, toți profesorii la fel, și pe cei care muncesc, și pe cei care nu muncesc”.

La 1 octombrie, 344 de școli din România se aflau în scenariul roșu, adică țineau orele exclusiv online. Sunt cu 82 de școli mai multe în această situație, față de începerea anului școlar, conform cifrelor de la Ministerul Educației. Dintre aceste școli, doar 151 s-au închis și au trecut în online din cauza cazurilor de Covid-19 înregistrate în școală, restul închizându-se din cauza că în localitățile respective s-a depășit pragul epidemiologic de trei cazuri de Covid-19 la mia de locuitori, în ultimele 14 zile.

Alte 4.608 unități de învățământ predau orele în sistem hibrid, în scenariul galben, la 1 octombrie. Sistemul presupune că fiecare clasă participă la ore jumătate fizic, în bănci, jumătate de acasă, pe platforme online. Excepție fac preșcolarii și elevii din anii terminali (8 și 12). Numărul școlilor aflate în această situație a scăzut cu circa 300, de la începutul anului școlar, unele intrând complet în online, altele deschizându-și porțile complet pentru elevi.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG