Coronavirus. După patru luni de pandemie, România stă la o răscruce periculoasă

România detecta primul caz de Covid-19 pe teritoriul său, pe 26 februarie, în urmă cu patru luni. De atunci, a existat un vârf al pandemiei la finalul lunii aprilie, care a fost depășit în plină stare de urgență, când cetățenii au fost supuși unor restricții majore de deplasare. A urmat o scădere înceată, dar constantă, chiar dacă zilnic se înregistrează încă sute de cazuri de infecții cu noul coronavirus.

Dacă în aprilie, în România s-au înregistrat peste 10.000 de cazuri de Covid-19, în mai și iunie numărul infecțiilor a scăzut, la peste 7.000.

De la 1 iunie, în stare de alertă, autoritățile au început să relaxeze restricțiile, așa cum o fac țările din întreaga lume. Odată cu relaxarea, au apărut însă și problemele. În luna iunie, trendul descrescător al infecțiilor cu noul coronavirus s-a inversat. Chiar dacă cifrele zilnice nu o arată – avem aproximativ același număr zilnic de cazuri ca și în vârf de pandemie, în jur de 300 –, câteva semnale de alarmă sunt îngrijorătoare.

Luni, ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a anunțat că se ia în calcul amânarea unei noi etape de relaxare a restricțiilor, la 1 iulie, tocmai din aceste motive. „S-a evaluat tot ce a însemnat ultimele două săptămâni, în care am avut o creștere a numărului de cazuri noi, în care au crescut cazurile în terapie intensivă, a crescut numărul de decese”, a spus Tătaru, la Digi24.

Ministrul a mai arătat că indicele de transmitere a bolii a crescut din nou peste pragul de 1, de la 0,6 la 1,4.

Cel mai grav este că numărul cazurilor de Covid-19 înregistrate la 14 zile (un indicator care arată foarte bine trendul pandemiei) aproape că s-a dublat în luna iunie, ajungând aproape de valorile din vârful pandemiei, din luna aprilie: peste 4.000 de noi cazuri au fost înregistrate la 14 zile, în ultimele două săptămâni din iunie.

Un alt semnal de alarmă este că numărul pacienților cu Covid-19, care au nevoie de terapie intensivă, deci sunt cazuri grave, este tot în creștere. Sunt peste 200 de oameni care au nevoie de respirație artificială, pentru a supraviețui infecției cu coronavirus. De asemenea, numărul deceselor la pacienții infectați cu noul coronavirus este tot în creștere.

Cum arată cifrele

Luna I 26 februarie- 26 martie (în 16 martie a fost introdusă stare de urgență):

• 1.029 cazuri, 52 de decese
• Incidența la 14 zile:
• 26 februarie-10 martie: 29 cazuri
• 10 martie-24 martie: 733 cazuri

Luna II 26 martie-26 aprilie:

• 10.007 cazuri, 618 decese
• Incidența cazurilor la 14 zile:
• 24 martie-7 aprilie: 3.655
• 7 aprilie-21 aprilie: 4.825
• 21 aprilie-5 mai: 4.595

Luna III 26 aprilie-26 mai (în 15 mai expira starea de urgență, se trecea la starea de alertă, cu un hiatus legislativ trei zile, până când Guvernul a reușit să treacă prin Parlament o nouă lege care să reglementeze conform unei decizii a Curții Constituționale, situația stării de alertă)

• 7.393 cazuri, 559 decese
• Incidența cazurilor la 14 zile:
• 5 mai-19 mai: 3.354
• 19 mai-2 iunie: 2.326

Luna IV 26 mai-26 iunie (de la 1 iunie a avut loc așa-zisa „mare relaxare”, circulația între localități a fost liberă, s-au deschis terasele, etc):

• 7.268 cazuri, 350 decese
• Incidența cazurilor la 14 zile:
• 2 iunie-16 iunie: 2.898
• 16 iunie-29 iunie (13 zile): 4.167

Numărul de teste pentru Covid-19 a crescut constant

O mare problemă în gestionarea inițială a pandemiei de coronavirus, de către autorități, a fost testarea populației. Inițial, se făceau foarte puține teste pentru Covid-19, dar numărul lor a crescut constant, ajungând în luna iunie la o medie zilnică de peste 9.600 (în weekend, se efectuează mai puține teste, ceea ce scade media lunară).

Chiar și așa, România este departe de nivelul de testare atins de alte țări, aici testându-se majoritar doar cazurile care ajung la spital, cu simptome de Covid-19, sau în carantină.

• Luna I 26 februarie- 26 martie: 15.998 teste, o medie de 533 de teste pe zi
• Luna II 26 martie-26 aprilie: 120.520 teste, o medie de 4.017 teste pe zi
• Luna III 26 aprilie-26 mai: 249.210 teste, o medie de 8.307 teste pe zi
• Luna IV 26 mai-26 iunie: 289.654 teste, o medie de 9.655 teste pe zi

Cum fac față spitalele

Teoretic, spitalele sunt pregătite să facă față acestui nivel de infectare cu noul coronavirus, însă dacă trendul se menține în creștere, rata de răspândire a virusului este foarte rapidă, iar avantajul infrastructurii față de numărul de pacienți poate dispărea la fel de rapid.

Autoritățile nu au oferit până acum o situație clară a numărului de paturi de ATI din spitale, infrastructură critică pentru tratarea cazurilor grave de Covid-19, care deocamdată se învârt în jurul valorii de 200. Ministrul Sănătății, Nelu Tătaru, a declarat la Digi24 că România are circa 4.000 de paturi de terapie intensivă, din care 3.000 „complet dotate”, adică au inclusiv dispozitiv de ventilare mecanică a pacienților. Fără acesta, în cazurile grave de Covid-19, un pat ATI este cvasi-inutil.

Institutul Național de Statistică avea o cifră și mai optimistă, în 2018: 5.111 paturi de terapie intensivă erau raportate în spitalele din România.

Totuși, realitatea este mult mai departe, în jos. Medicul Dorel Săndesc, președintele Societății Române de ATI, declara în martie că de fapt există doar circa 2.650 de paturi ATI în spitale, iar din acestea jumătate nu au ventilație mecanică (1.292).

Nu există deocamdată publică o situație a gradului de ocupare a spitalelor cu pacienți infectați cu Covid-19. Primăria Capitalei a anunțat în weekend că în București sunt în prezent internate 410 persoane la spitalele Victor Babeș și Colentina: 315 persoane la Spitalul „Dr. Victor Babeş”, dintre care cinci se află la Terapie Intensivă (ATI), iar la Spitalul Clinic Colentina sunt 95 de pacienţi infectaţi cu SARS-CoV-2, dintre care 15 la ATI.