CSM cere legi noi și majorarea taxelor de timbru pentru reducerea activității magistraților. Ministrul Justiției: „Curând ieșim cu proiecte”

Pentru milioanele de români care își caută dreptatea în instanțe, 2026 ar putea aduce o veste proastă atât pentru prezent, cât și pentru anii care vor urma.

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut Ministerului Justiției mărirea taxelor judiciare de timbru, printr-un pachet legislativ menit să reducă volumul mare de muncă din judecătorii, tribunale sau curți de apel.

„Apreciem utilă majorarea/ actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, fără a fi afectat dreptul de acces la justiție, luând în considerare cheltuielile pe care le implică procedura judiciară și realitățile economice, care impun o actualizare a acestor taxe față de devalorizarea monedei naționale”, se arată într-o adresă transmisă, pe 2 februarie 2026, ministrului Justiției, Radu Marinescu.

Documentul poartă semnătura noului președinte al CSM, Liviu Odagiu.

Îți mai recomandăm Infografice | Delegatocrația. Cum au ajuns instanțele din România să fie conduse de oameni puși, nu aleși prin concurs

Ca o îndulcire a pilulei, solicitarea propune și „acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor (ex. restituirea parțială/integrală a taxei judiciare de timbru)”.

Ce nu spune CSM este că „procedurile de soluționare alternativă” presupun onorarii plătite mediatorilor, notarilor, executorilor judecătorești sau altor specialiști la care oamenii apelează. Alți bani în plus.

Radu Marinescu, ministrul Justiției, a confirmat pentru Europa Liberă că a format deja două grupuri de lucru care analizează propunerile celor două secții ale CSM. „Cât de curând ieșim cu proiecte”, a transmis Marinescu.

A confirmat că este luată în calcul și propunerea de majorare a taxelor de timbru, „într-o logică de proporționalitate și rezonabilitate”.

Inițiativa din primăvara lui 2024

La sfârșitul lunii mai 2024, pe adresa tututor instanțelor de judecată din România sosea aceeași solicitare, din partea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Era o invitație la consultare.

CSM căuta soluții pentru a reduce presiunea asupra judecătorilor, sufocați de un munte de dosare care nu dădea semne să scadă.

Dacă în 2020 un judecător de judecătorie avea de soluționat, în medie, 1.029 de dosare (conform raportului anual al CSM), în 2023 ajunsese la 1.455 (+41%).

La tribunale, același om care în 2020 avea în față 640 de cauze, ajunsese la 961 (+50%).

La Curțile de Apel, de la 523 dosare în 2020, încărcătura ajunsese de 651, în 2023 (+25%).

În vreme ce volumul de muncă a explodat, schemele de personal sunt aceleași din 2017 iar gradul de ocupare, în scădere.

CSM căuta variante de diminuare a volumului de muncă, fără a urmări, în paralel, și soluții de sporire a numărului de magistrați la un nivel care să țină pasul cu muntele de dosare.

Îți mai recomandăm O fostă membră a CSM contestă raportul Inspecției Judiciare, care nu a găsit neregulile semnalate de Recorder: „Documentul e nelegal”

Pe 21 mai 2024, Consiliul Superior al Magistraturii decidea înființarea unui Grup de lucru pentru identificarea soluțiilor adecvate și formularea propunerilor legislative în vederea degrevării instanțelor judecătorești și a activității judecătorilor. Coordonator era desemnat Alin Ene, membru CSM.

Perioada de consultare cu toți cei care ar fi avut un cuvânt de spus era până 30 iunie 2024.

După finalizarea termenului, dinspre CSM a venit multă liniște.

Insensibil la planul Consiliului Superior al Magistraturii și la liniștea din jurul lui, muntele de dosare a continuat să crească.

La judecătorii, încărcarea per magistrat a ajuns la 1.519 dosare în 2024, față de 1.455, în anul precedent.

La tribunale, 982 față de 961.

Doar cei din curțile de apel au respirat puțin mai ușor, cu o încărcare medie de 606 cauze în 2024, față de 651, în anul precedent.

Dezghețul din februarie 2026

Pe 3 februarie 2026, la un an, șapte luni și trei zile după termenul limită stabilit de el însuși pentru consultări, CSM revenea public la subiect.

Anunța, printr-un comunicat de presă, că pe 2 februarie 2026, Consiliul Superior al Magistraturii a înaintat către Ministerul Justiţiei propuneri legislative care să conducă la degrevarea instanțelor judecătorești.

Printre solicitări, se numărau:

• excluderea anumitor tipuri de cauze din competența instanțelor judecătorești;
• transferul unor atribuții ale judecătorului către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului;
• modificarea competenței instanțelor judecătorești;
• majorarea/actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru;
• încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigiilor și instituirea altor proceduri;
• proceduri informatice și îmbunătățirea digitalizării la nivelul instanțelor judecătorești.

Îți mai recomandăm Contre între Guvern și ÎCCJ după scrisoarea lui Bolojan către CCR. Lipsa reformei pensiilor speciale lasă România fără 231 milioane de euro

Zece zile mai târziu, ministrul Justiției, Radu Marinescu, confirma pentru Europa Liberă că sunt deja formate două grupuri de lucru care analizează propunerile celor două secții ale CSM. Proiectele ar urma „cât de curând” să fie publice.

Întrebat dacă ia în calcul propuneri de majorare/actualizare a cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, solicitate de CSM, ministrul a răpuns afirmativ.

„Da, dar într-o logică de proporționalitate și rezonabilitate. Acolo unde taxele sunt foarte reduse și nu mai corespund realității”, a nuanțat Marinescu.

Întrebat cum va proceda în cazul cererii CSM de acordare a anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor, ministrul a oferit câteva explicații.

„Căutăm soluții pentru a transfera către proceduri alternative anumite litigii care nu implică complexitate. Accentul este pe celeritate (rapiditate – n.r.) care constituie beneficiul direct al justitiabilului. Luăm în calcul și reducerile costurilor pentru cei care optează pentru proceduri alternative”, a spus Marinescu pentru Europa Liberă.

Conform acestuia, a avut deja miercuri discuții cu reprezentanții notarilor, pentru eventuale proceduri alternative. Urmează întâlniri cu cei ai avocaților.

Propuneri deja contestate

Multe dintre inițiative sunt considerate utile, dar o parte dintre solicitările CSM sunt deja contestate chiar de către magistrați.

Una dintre măsurile sensibile vizează degrevarea judecătorilor de unele atribuții, prin transferul acestora către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului.

„Dar asistentul judecătorului nu e pe la toate completurile de judecată și atunci, evident, cât timp nu ai posibilitatea să asiguri funcționarea asistentului la toate instanțele, pentru toate completurile care au dosare de complexitate mare, e o propunere frumoasă, dar doar pe hârtie”, a explicat pentru Europa Liberă judecătorul Raul Alexandru Nestor de la Tribunalul București.

În opinia sa, este nevoie de baza materială care să permită angajarea acestui tip de specialiști.

Îți mai recomandăm Controlul judecătorilor prin delegări. 2/3 din șefii instanțelor din România conduc de pe poziții provizorii, într-o nouă piramidă a puterii

Părerea lui este împărtășită și de Alinel Bodnar, judecător la Tribunalul București, secretar general al Asociației Forumul Judecătorilor.

„În contextul în care este insuficient personal auxiliar, e aproape imposibil să se întâmple așa ceva, având în vedere că, inclusiv astăzi, noi avem temei în regulamentul de ordine interioară, prin care să le dăm grefierilor sau asistenților să lucreze ceea ce le spunem noi. Doar că și ei au deja foarte, foarte multă treabă”, explică Alinel Bodnar pentru Europa Liberă.

„E o măsură fără aplicabilitate practică, dacă nu va fi suplimentat numărul personalului auxiliar”, mai spune el.

Și în ceea ce privește majorarea taxelor de timbru, opiniile sunt nuanțate.

„Sunt necesare unele ajustări, pe anumite paliere. De exemplu, în materia contenciosului administrativ unde, dacă se contestă o decizie de impunere de câteva milioane de lei, omul plătește doar 50 de lei taxele judiceare de timbru. În alte materii, taxele sunt suficient de mari. Gândiți-vă că la achiziții publice se plătește o taxă de timbru de 2%. Există dosare în care s-au plătit taxele de 10 milioane de lei”, susține Alinel Bodnar.

El a mai arătat că sunt și situații reglementate procentual la 10% din valoare, plafonate însă dacă depășesc un anumit nivel.

„Sunt deja foarte mari taxele la partaj”, spune și judecătorul Nestor. „Dacă doi soții se despart și vor să împartă bunurile comune, partajul se calculează la valoarea masei partajabile iar taxa, prin raportarea la cât pretinde. Problema de fond este că, uneori, taxele astea sunt foarte, foarte mari”, adaugă magistratul.

Îți mai recomandăm Justiție, dar cu cine? Cum sunt condamnate instanțele și parchetele din România să funcționeze cu personal insuficient

„În ceea ce privește propunerea privind încurajarea justițiabililor de a apela la mijloace alternative de soluționare a litigii lor: absolut, am susținut întotdeauna”, spune secretarul general al Asociației Forumul Judecătorilor.

Acesta arată că în România există un corp pregătit de mediatori, avocații și notarii publici care pot fi implicați în proceduri amiabile. Medierea obligatorie este deja o condiție de admisibilitate a acțiunii în justiție în diverse state ale Uniunii Europene

Judecătorul Raul Alexandru Nestor, de la Tribunalul București, are unele rezerve:

„S-ar putea să fie considerat că se încalcă liberul acces la justiție. Nu știu dacă este ok din perspectiva Curții Constituționale”.

Un alt punct la care are obiecțiuni Nestor este cel al propunerii de eliminare a suspendării de executare la introducerea plângerii contravenționale, în special pentru contravențiile la regimul rutier.

„Din păcate, se referă la toate categorii de conducători auto, inclusiv profesioniști care nu pot sta fără permis până la sfârșitul procesului pentru că nu are ce să mănânce. Ideal ar fi ca, până la urmă, judecatorul să fie cel care decide dacă plângerea are efect suspensiv sau nu”, susține Nestor.

Îți mai recomandăm Documentar Recorder: Justiția a fost capturată de un grup de interese format din magistrați și politicieni. Reacția președintelui Dan

Referitor la propunerile înaintate de Consiliul Superior al Magistraturii, Europa Liberă le-a adresat mai multe întrebări judecătorilor Alin Ene, membru CSM, coordonator al Grupului de Lucru care viza degrevarea instanțelor judecătorești (înființat în mai 2024) și actualului președinte Liviu Odagiu, membru al grupului de lucru.

Am dorit să știm dacă, în cazul propunerii de transfer al unor atribuții de la magistrat către personalul auxiliar de specialitate sau către asistentul judecătorului există un studiu de impact referitor la minimul de personal suplimentar necesar, când a fost făcut acest studiu, de către cine și cu ce rezultate?

Nu am primit vreun răspuns.

Am întrebat dacă, în cazul propunerilor cu incidență financiară (majorarea/ actualizarea cuantumului unora dintre taxele judiciare de timbru, acordarea anumitor beneficii părților care au parcurs proceduri de soluționare alternativă a litigiilor) au fost făcute studii de impact, când, de către cine și cu ce rezultate?

Nu am primit vreun răspuns.

Am mai întrebat de ce au fost formulate propuneri legislative menite să conducă la degrevarea instanțelor judecătorești abia în data de 2 februarie 2026, dacă grupul de lucru le-a centralizat din 30 iunie 2024? Câte inițiative legislative similare privind degrevarea instanțelor a formulat CSM din 30 iunie 2024 și până pe 2 februarie 2026, când și către cine?

Nu am primit vreun răspuns.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.