Cu teză sau fără teză în acest an școlar? În sistemul online, fraudarea va fi greu de oprit

„Ori se elimină, ori se fac diferențiat în funcție de scenariul în care se află școala”, ne-a spus Luminița Barcari, secretar de stat pentru învățământul preuniversitar, care a punctat că deja propunerile ministerului au fost trimise către partenerii sociali – sindicate, federații de părinți, elevi – pentru a lua cea mai bună decizie pentru copii. Luminița Barcari a precizat că până la finalul acestei săptămâni, ministerul va veni cu o soluție, mai ales că perioada tezelor se apropie.

Dacă în școlile din scenariile verde și galben (hibrid), tezele se vor da ca de obicei, în clasă, scenariul roșu pune cele mai multe probleme de organizare pentru că fie nu toate școlile au acces la internet și nu toți elevii au tablete, fie nu este clar cum se poate evita copiatul masiv.

Cum, în continuare, sunt mulți elevi care nu au încă tablete sau nu au posibilitatea de a se conecta la Internet, pentru ei, o astfel de evaluare online „nu ar fi o soluție”, recunoaște Luminița Barcari.

Potrivit datelor Ministerul Educației, marți, erau peste 3.100 de școli în scenariul roșu, aproape 5.000 în scenariul hibrid și 5.980 în scenariul verde.

De aceea, reprezentanta ministerului spune că se caută soluții „de evaluare online pe fiecare disciplină” nu doar din punct de vedere al conținutului, cât și din punct de vedere tehnic, în sensul în care rezolvarea să poată fi făcută fără a se copia și trimisă către profesor în timp real.

„Indiferent că recunoaștem sau nu avem două Românii: una în care se dau teze și una în care școala se reinventează. Trebuie să facem ce e mai bine pentru fiecare categorie, nu există altă soluție”, argumentează, pentru Europa Liberă, Ioana Necula, fondatoarea școlii private Genesis, amintind că „toți actorii sistemului educațional trebuie să pună umărul pentru a rezolva aceste probleme”.

Softuri anticopiere sau antiplagiat la școlile de stat sunt „nave spațiale”

Ioana Necula arată că există instrumente online cu ajutorul cărora se pot da teze și de la distanță, minimizându-se riscul de fraudare. Practic, din momentul în care profesorul trimite un test, ecranul dispozitivului electronic este blocat și elevii nu pot accesa și alte site-uri, în afara celui unde trebuie să rezolve testul.

Pentru Rareș Voicu, președintele Consiliului Național al Elevilor, folosirea unor astfel de resurse online la școlile de stat este imposibilă, cel puțin pentru tezele din semestrul I. Ar fi nevoie de infrastructură bine dezvoltată pentru a fi minimizat riscul de fraudare dacă tezele sunt susținute acasă de elevi.

„Foarte onest eu ma îndoiesc că vor fi folosite la tezele de anul acesta, cel puțin pentru tezele din semestrul I, pentru că ele presupun in primul rând și infrastructură, adică soft-urile anticopiere să poată suporta astfel de subiecte. Un soft anticopiat presupune și o camera de bună calitate care să detecteze oricefel de mișcare a elevului în timpul examenului. Iar cei care nu au acces la Internet nu ar putea intra efectiv online. Când vorbim despre soft antiplagiat, vorbim deja despre nave spațiale”, subliniază Rareș Voicu.

Și Ioana Necula subliniază că, ținând cont de gradul de digitalizare mic al școlii românești, nu toate școlile pot susține teze online evitându-se copiatul sau fraudarea. Astfel „sunt școli unde ar fi mai bine să se susțină tezele și școli unde ar fi mai bine să se amâne sau să se găsească o altă modalitate de evaluare”, cum ar fi proiecte, quizz-uri sau alte portofolii.

Teza - formalitate sau necesitate?

În comunitățile unde școala online este departe de realitate, ar trebui înlocuite tezele cu un alt tip de evaluare sau, la limită, cu o susținere eșalonată în școală, pe modelul examenelor naționale, crede Rareș Voicu. „Nu cred ca teza este o piesă fundamentală [a sistemului educațional din România] astfel încât să punem în pericol sănătate elevilor pentru ea. Este pentru o amărâtă de medie generală”, spune el, punctând totuși că, dacă se schimbă evaluarea, trebuie schimbat și modul de predare.

Pe de altă parte, Ovidiu Bădescu, profesor de matematică la Colegiul Naţional „Traian Lalescu” Reşiţa, crede că rolul tezelor este unul de „diagnosticare a actului educațional” și de verificare a cunoștințelor acumulate în timp.

„Dacă ar trebui sau nu fie scoase, depinde din ce perspectivă ne situăm. Dacă ar fi să ținem cont că teza oferă ocazia de a corecta și de a reexplica ceea ce nu a fost înțeles, atunci categoric nu ar trebui scoase. Dacă privim din perspectiva că materia, mai ales în scenariul roșu sau hibrid, poate nu a fost înțeleasă la fel de bine, atunci poate ar trebui eliminată”, spune, pentru Europa Liberă, profesorul de matematică.

Teza reprezintă 25% din media finală, iar scoaterea ei nu ar reprezenta problemă decât dacă va fi înlocuită cu alte modalități de evaluare, mai moderne.

Pentru profesorul Ovidiu Bădescu, care nu doar că îi antrenează pe copii pentru olimpiadele de matematică, dar a organizat, pentru toți elevii din județ, și tabere de matematică și concursuri care pun accentul pe dezvoltarea raționamentului logic, spune că o teză online la matematică nu ar trebui să fie diferită față de una care se dă în mod obișnuit în clasă.

„[Ar trebui să fie, n.r.] aceleași probleme cu date schimbate, scopul nu este să nu copieze elevii, ci să dezvoltăm în ei bucuria corectitudinii”, spune el.

La rândul ei, Ioana Necula subliniază că „indiferent în ce scenariu suntem și cum funcționează școlile noi trebuie, ca școală, să avem un sistem de evaluare a ceea ce învată copiii”. Chiar dacă a existat precedentul eliminării tezelor, în perioada stării de urgență din primăvară, școlile ar fi trebuit să se pregătească pentru un scenariu similar în acest an școlar.

„Important este aici ca profesorul să fie dispus să facă aceste evaluări”, crede Ioana Necula. Dar și mai important este ca teza să depășească stadiul de „cutumă” în care se făcea doar rezumatul materiei și școala să regândească modalitățile de evaluare în contextul schimbărilor pe care le aduce pandemia de Covid-19.

Totuși, reprezentatul elevilor crede că discuția despre teze ar fi trebuit să aibă loc cu mult timp mai devreme, nu cu o aproape o lună de zile înainte ca acestea să aibă loc, iar pandemia ar trebui să fie privită și ca pe o oportunitate pentru a regândi modalitatea de predare și învățare.

„Diferența față de perioada stării de urgență, când au fost scoase tezele, este că acum știam ce ne așteaptă și puteam să facem previziuni încă din luna august, doar că asta ar fi însemnat o pregătire mai bună încă de pe atunci și nu tărăgănarea cu trei scenarii mari și late timp de două luni. Trebuia să punem la punct [de atunci, n.r.] chiar aspecte esențiale, precum tezele, evaluarea națională. Dar acum vedem foarte clar că suntem prinși pe nepregătite și școlile și profesorii vor trebui să găsească cârpeli pentru a putea să pună note elevilor. Asta va fi cel mai probabil rezultatul”, spune Rareș Voicu.

Pentru elevii de a VIII-a, și simulările pentru Evaluarea Națională mai așteaptă

Pentru elevii din clasa a VIII-a, lucrurile sunt puțin și mai complicate. Până în prezent nu au avut nici măcar o simulare a Evaluării Naționale, examen care, din acest an, va urma programa înnoită și cu subiecte creionate după modelul testelor internaționale PISA. Cu alte cuvinte, va avea o structură diferită de subiecte decât în prezent.

Ministrul Educației, Monica Anisie, a anunțat încă din septembrie o revizuire a modelelor de subiecte, ca urmare a criticilor legate de gradul mare de dificultate al subiectelor.

Luminița Barcari spune că încă se lucrează la „modele adaptate pentru nivelul la care se află ei [elevii, n.r.] din punct de vedere al conținuturilor parcurse”, că ministerul încearcă să le facă „mai accesibile”, dar că încă nu este luată o decizie legată de o dată când copiii pot da primele simulări pentru Evaluarea Națională.

„Sau poate cine stie, poți da teza abordând această nouă structură a subiectelor, că așa ar fi normal”, spune secretarul de stat.

Profesorul de matematică Ovidiu Bădescu argumentează însă că, pentru elevii de clasa a VIII-a, teza nu este atât de importantă pentru că la Evaluarea Națională subiectele sunt din toți cei patru ani, însă „dacă ar exista o platformă gratuită unde acești elevi ar putea rezolva teste de evaluare, s-ar antrena pentru acest examen mult, mult mai bine”.

Un lucru este cert, subliniază atât profesorii cât și reprezentantul elevilor: școala nu va mai fi la fel după această pandemie, profesorii trebuie să se adapteze mai rapid, astfel încât elevii să nu fie doar o „generație de sacrificiu”.

„Școala se va schimba, ne place sau nu. Școala, modalitatea de predare și de evaluare, toate cele trei componente se vor schimba. Trebuie să analizăm în permanență cum pot fi ele regândite în avantajul copiilor”, punctează Ioana Necula.