Europa Liberă: Cum au fost alese clinicile acreditate să facă teste Covid-19 pentru cei care călătoresc în Grecia sau în alte țări care solicită astfel de analize?
Andrei Baciu: „Această listă cuprinde toate centrele care fac parte din Programul național de testare, sprijinit de Ministerul Sănătății din punct de vedere financiar. Testarea pe baza recomandărilor date de Institutul Național de Sănătate Publică se face în aceste centre care îndeplinesc anumite condiții, iar Ministerul Sănătății plătește fiecare test făcut de aceste centre. Practic, noi venim în sprijinul populației, furnizând odată cu această listă, adrese, numere de telefon, contacte, pentru centrele cu ajutorul cărora Ministerul a făcut testări până acum”.
Europa Liberă: Deci lista cu centrele care pot face testări rămâne deschisă?
Andrei Baciu: „Sigur, e un proces continuu. Am plecat de la un număr foarte mic de centre. La început erau doar nouă sau zece, dar pe măsură ce laboratoarele au fost dotate, și-au făcut echipe de specialiști care să lucreze cu aparatele respective, și-au luat avize, centrele care și-au dorit au intrat în acest program. La fel se va întâmpla și de aici încolo. Mai există cereri. Există și echipă de specialiști, care analizează fiecare dosar în parte, iar cele care întrunesc condițiile necesare sunt introduse în acest program”.
Europa Liberă: Altfel spus, există o listă a standardelor pe care aceste clinici trebuie să le îndeplinească pentru a intra pe lista Ministerului.
Andrei Baciu: „Grupul de experți de la Minister analizează într-adevăr câteva criterii medicale, legate de biosiguranță, jurdice. E o chestiune tehnică ”.
Europa Liberă: Oare de ce nu apare pe această listă și Synevo, care pare să fie cel mai mare furnizor de servicii medicale de laborator din țară?
Andrei Baciu: „Cred că este vorba despre o omisiune”.
Europa Liberă: Sunt valabile și testele făcute în alte clinici care nu apar pe lista publică a Ministerului Sănătății pentru cei care trebuie să prezinte teste Covid în alte state?
Andrei Baciu: „Noi am publicat această listă, doar pentru a-i ajuta pe oameni, lista nu e nouă, era deja publicată prin Ordin de ministru, în Monitorul Oficial. Acum am publicat, însă și adresele și numerele de telefon ale centrelor, cu care Ministerul Sănătății a lucrat și pe care le-a susținut în acest program. Mai departe, sigur că, probabil, există și alte centre și dacă îndeplinesc condițiile legale pot la rândul lor să facă teste.”
Europa Liberă: Pe lista Ministerului Sănătății majoritatea clinicilor sunt de stat, acesta a fost unul dintre criteriile importante?
Andrei Baciu: „Nu neapărat, pe listă sunt cele care au îndeplinit condițiile tehnice necesare. E vorba despre criterii minime, de pildă, pentru deșeuri fiecare laborator trebuie să aibă posibilitatea de a transporta deșeurile în maximă siguranță. Ceea ce se face cu ajutorul unor companii specializate. De asemenea, aceste clinici trebuie să aibă circuite clare, personalul să fie instruit pentru a manipula probe în condiții de biosiguranță etc. Deci chestiuni foarte tehnice.”
Europa Liberă: Numărul de infectări a crescut săptămâna trecută cu circa 10% în fiecare zi. Când estimați că va fi vârful?
Andrei Baciu: „Este vorba despre interacțiunea socială, modul în care se desfășoară și dacă această interacțiune favorizează transmiterea virusului de la o persoană la alta. Este o relație clară de cauzalitate în probabilitatea apariției de noi cazuri. Nu este ceva previzibil și liniar. Nicio țară nu a reușit să facă previziuni exacte pe mai mult de două săptămâni de zile. Nu există o formula care să ne spună câte cazuri vor fi peste câteva luni de zile. Depinde doar de modul în care ne comportăm, de felul în care se respectă regulile: purtarea corectă a măștii, distanțarea fizică, evitarea aglomerației, igiena mâinilor și igiena personală în general. Toate aceste reguli, dacă se respectă, duc către o probabilitate minimă de infectare. În schimb, dacă aceste reguli nu se respctă, apare un număr mare de cazuri, ceea ce vedem că deja se întâmplă”.
Europa Liberă: În urma analizelor pe care Ministerul Sănătății le-a făcut cum arată scenariul pozitiv, dar cel negativ?
Andrei Baciu: „Aceste analize se desfășoară permanent. Ne uităm la toate scenariile și analizăm toate strategiile posibile, luăm în considerare și trendurile, dar rezultatul e dat de o serie întreagă de necunoscute. Vedem că avem și focare și distribuire mare pe plan național. Pentru fiecare e nevoie de măsuri particulare, dar experții noștri lucrează cu mult mai multe variabile , iar analizele sunt extreme de complexe”.
Europa Liberă: A crescut rata de transmisibilitate?
Andrei Baciu: „Dacă în perioada mai-aprilie, această rată era de 0,6%, în ultimele săptămâni, ultimele zile rata este de 1,4.”
Europa Liberă: În ultimele 24 de ore au fost înregistrate 413 cazuri noi de infectare și s-au făcut 6655 de teste, jumătate față de media sptămânii trecute. Aceste date sunt diferite fiindcă e vorba de duminică, o zi în care se recoltează și se anchetează mai puțin?
Andrei Baciu: „Numărul de teste prelurate în fiecare zi, reprezintă numărul de probe făcute în aceste laboratore prezentate pe lista Ministerului, probe care survin în urma anchetelor epidemiologice. Este evident că aceste anchete variază, numărul persoanelor care sunt posibil contaminate variază de la o zi la alta. Fiecare persoană care este susceptibilă și se încadrează în criteriile date de către Institutul Național de Sănătate Publică este testată printr-un exudat nazo-faringian, care se introduce într-o eprubetă, care se transmite apoi la unul din acele laboratoare. Rezultatul este transmis la Direcția de Sănătate Publică, iar Direcția îl transmite mai departe la Institul Național de Sănătate Publică. Acesta este traseul: de la identificarea persoanei posibil infectată până la publicarea rezultatului. Fluctuația testelor depinde de dinamica anchetelor epidemiologice. În timpul săptămânii se face un număr mai mare de teste, iar la sfârșitul săptămânii se prelucrează mai puține: peste tot în lume e așa. Numărul de teste e direct proporțional cu numărul persoanelor identificate în urma anchetelor epidemiologice.”
Europa Liberă: În ce situație credeți că ar trebui reintroduse restricții? Care este pragul roșu, care ar necesita o stare de urgență?
Andrei Baciu: „Tot cadrul juridic creează un cadru necesar autorităților pentru a interveni în timp real cu măsuri epidemiologice, cu măsuri medicale care să ducă la protecția cetățenilor care nu sunt infectați. Să luăm exemplul de la Țăndărei: era evident pentru toată lumea că acolo exista un focar, de aceea pentru a-i proteja pe cei sănătoși am luat câteva măsuri medicale, epidemiologice, științifice astfel încât să limităm transmiterea virală. Este vorba despre măsuri universal folosite peste tot la nivel global. Pentru a controla dinamica unei pandemii, care se accelerează, după cum a spus și Organizația Mondială a Sănătății, e nevoie de măsuri care să stopeze oprirea răspândirii acestui virus. În acest scop e nevoie și de un cadru juridic, dar totul depinde de dinamica epidemiologică: dacă reușim să oprim această creștere accelerată atunci lucrurile se pot stabiliza din nou, dar oricum ai neveoie de pârghii pentru a proteja sănătatea celor care nu sunt afectați, mai ales că avem de aface cu un virus polimorf, care într-o proporție importantă duce și la decese. E nevoie deci de toate instrumentele juridice folosite pe plan global pentru a opri virusul acesta care se mișcă foarte repede.”
Europa Liberă: De cât timp ar fi nevoie în România pentru o imunizare în masă?
Andrei Baciu: „Din punct de vedere empiric, la o populație, indiferent de numărul ei, pentru a se opri transmiterea comunitară a unui agent patogen, indiferent dacă e bacterian sau viral, e nevoie de o imunizare colectivă de 60-80%. Acest lucru se poate face trecând prin boală, așa cum face Suedia și vedem că potrivit unui studiu care are câteva date preliminarii din Suedia și care prezintă o prevalență de sub 10%. O altă cale de imunizare ar fi vaccinul. Totul depinde, însă, de agentul patogen, de proprietățile lui și de capacitatea de a genera imunitate. În lipsa unui vaccin, pentru a transforma această epidemie dintr-un fenomen permanent într-unul sezonier, cum este gripa, trebuie să ajungem la o imunitate colectivă de 60-80%, ceea ce va dura. Cel mai eficient în momentul de față este să respectăm măsurile recomandate la nivel global care sunt în beneficiul nostru. Efortul de a integra în viața noastră aceste măsuri de protecție, masca, distanța, spălatul pe mâini și igiena generală, este mult mai mic decât eventualele efectele nefericite ale bolii provocate de noul coronavirus. Acest virus într-o proporție mare de cazuri este asimptomatic. Deci transmiterea se face involuntar, fără să știm. E posibil și să trecem prin boală fără să ne dăm seama”.