Scutul anti-rachetă de la Deveselu, din județul Olt, devenit operațională în 2016, este prima unitate a sistemului Aegis Ashore, varianta terestră a sistemului naval Aegis de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO și reprezintă practic contribuția Statelor Unite la apărarea antirachetă a NATO, un angajament luat în 2009 sub președinția lui Traian Băsescu, când la Casa Albă se afla Barack Obama. Scutul este mai actual ca niciodată, a explicat Traian Băsescu, după lichidarea de către americani a generalului iranian Quassem Soleimani.
Baza de la Deveselu este formată în prezent din trei unități militare: Baza 99, românească, care găzduiește celelalte două baze americane – cea a forțelor navale și pe cea a Sistemului Aegis Ashore de apărare antirachetă, adică scutul propriu-zis.
Întins pe o suprafață de 900 de hectare, dintre care 170 de hectare au fost puse la dispoziția părții americane, sistemul Aegis Ashore este unul defensiv, așa cum au subliniat în mai multe rânduri oficiali americani, români și ai NATO, și este creat să identifice, urmărească și să intercepteze rachete balistice cu rază mică, medie sau intermediară, în timpul fazei de zbor, venite din afara spațiului euroatlantic, cum ar fi Iranul, apărând în acest fel Europa.
Apărarea antirachetă a Europei ar urma să fie consolidată prin instalarea celei de-a doua facilități a sistemului Aegis Ashore în Polonia, care ar fi trebuit să aibă loc în 2018, însă din cauză că lucrările nu au fost finalizate la timp, cel mai probabil baza va deveni funcțională din acest an. Deocamdată, operaționale sunt doar baza de la Deveselu și cea de testare din Kauai, Hawaii.
Ce se află la Deveselu
În România, scutul de la Deveselu a fost recent modernizat, așa cum era prevăzut în Abordarea Adaptivă Etapizată la nivel European (EPAA) a SUA anunţată în septembrie 2009. Sistemul de la Deveselu are un radar antibalistic și este înzestrat cu 24 de rachete interceptoare Standard Missile 3 (SM-3).
Practic, acest tip de rachetă, care nu este dotată cu focoase nucleare și nici cu încarcătură periculoasă – chimică sau biologică, de exemplu –, poate distruge rachetele balistice în aer prin impact (forța cinetică), la viteză foarte mare.
În faza următoare, cea de-a treia a EPAA, ar urma ca rachetele actuale să fie înlocuite de o nouă generație cu „rază de acțiune semnificativ mai mare și capabilități împotriva diverselor tipuri de rachete”, după cum explica, în urmă cu câteva luni, John Fitzpatrick, comandantul sistemului de apărare antirachetă Aegis.
„Așa cum sunt instalate harware-ul și software-ul acum, nu ne permit să facem altceva. Orice altă modificare, ar necesita schimbări radicale și nu există planuri în acest sens”, a mai spus atunci comandantul Aegis, subliniind ideea că rachetele de la Deveselu nu sunt doate cu focoase, iar rolul lor este să de apărare antirachetă. El a mai precizat că deși sistemul vine de pe o navă care are și alte capabilități, sistemul Aegis de la Deveselu este destinat doar apărării împotriva rachetelor venite din state precum Iran. La finalul lunii decembrie, și Franța, Germania și Marea Britanie au exprimat îngrijorări la ONU în legatură cu faptul că Iranul ar fi dezvoltat un sistem balistic capabil să lanseze o rachetă nucleară cu rază medie de acțiune.
Există și posibilitatea măririi numărului de lansatoare ale bazei de la Deveselu, însă acest lucru „nu este în plan pentru moment”, a mai explicat John Fitzpatrick.
La baza de la Deveselu sunt 500 de militari și civili români și alți 250 de militari și civili americani, existând însă posibilitatea ca prezența americană să fie dublată.
Cine asigură securitatea bazei
România este responsabilă pentru asigurarea securității și protecției pentru bază, iar pentru acest lucru există un sistem complex de securitate, inclusiv mașini dotate cu camere cu termoviziune.
Pentru a spori securitatea obiectivului militar, nu se poate construi nimic pe o rază de 35 de kilometri de bază și există restricții legate și se regimul de înălțime permis.
De asemenea, nu se pot instala turbine eoliene în apropierea unității, iar zborurile comerciale nu pot trece pe deasupra bazei decât dacă este o situație de urgență, cum ar fi vremea rea.
Militarii români trebuie să păzească baza și de incendii, cea mai mare provocare fiind incendierea terenurilor agricole din zonă, devenită „o tradiție în România”, mai ales că baza este înconjurată de fermieri.
Criticile Moscovei
Rusia a spus de mai multe ori că în sistemul de la Deveselu se pot monta sisteme de atac, dar oficialii americani au explicat că rachetele de la Deveselu sunt doar defensive și nu pot fi echipate cu încărcătură explozivă.
Mai mult, la începutul anului trecut, ministerul Apărării de la Moscova a anunțat că solicită SUA să distrugă sistemul de lansare verticală de tip MK-41, amplasate în România, precum și dronele, dacă dorește să revină în cadrul prevederilor Tratatului INF.
Astfel, pe acel tip de lansator s-ar putea pune și rachete de croazieră de tip Tomahawk. Practic, conform explicațiilor militarilor americani lansatoarele de la Deveselu sunt configurate astfel încât să nu poată funcționa decât cu rachetele interceptoare SM-3.