Cu cele nouă medalii, România a avut la această ediție a Jocurilor Olimpice o performanță de peste două ori mai bună față de precedentele două ediții ale celui mai important concurs sportiv din lume.
La Rio de Janeiro (Brazilia, 2016) și la Tokyo ( Japonia, 2021), România a obținut câte patru medalii.
La ediția de la Paris a Jocurilor Olimpice, România s-a clasat după Franța și Italia, dar înaintea Bulgariei și Belgiei.
Pe primul loc sunt Statele Unite ale Americii, cu 126 de medalii câștigate. Pe doi e China, cu 91 de medalii.
La ediția de la Paris a Jocurilor Olimpice, patru sporturi au adus medalii pentru România: canotajul, înotul, halterele și gimnastica.
La Olimpiada din 2021, din Japonia, canotorii și o scrimeră au câștigat medalii.
La înot, David Popovici a devenit primul campion olimpic medaliat cu aur din istoria înotului masculin românesc. El a câștigat proba de 200 de metri liber (aur) și locul trei (bronz), în proba de 100 de metri liber.
David Popovici a câștigat la Jocurile Olimpice de la Paris primele sale medalii olimpice - aur la 200 de metri liber și bronz - la 100 de metri liber.
La haltere, Mihaela Cambei a devenit prima sportivă medaliată olimpică (cu argint) din România din istoria acestui sport.
La Jocurile Olimpice de la Paris, românii au avut și bucuria de a revedea un lot olimpic de gimnastică feminină în concurs.
Cele cinci componente ale echipei s-au calificat în finala pe echipe, iar trei dintre gimnaste au intrat în finale la individual și/sau la aparate.
Ana Bărbosu a fost anunțată câștigătoarea medaliei de bronz inițial, dar a pierdut locul trei după ce ultima concurentă din concurs a obținut o notă mai mare în urma unei contestații. Cazul a fost judecat de Tribunalul de Arbitraj Sportiv. Verdictul: Ana Bărbosu a primit bronzul.
În finala de la sol, Ana Bărbosu a câștigat inițial medalia de bronz. Imediat, însă, gimnasta americană Jordan Chiles, clasată pe următorul loc, a contestat punctajul obținut, și Ana a ajuns pe locul patru.
Cazul a fost judecat de Tribunalul de Arbitraj Internațional (TAS), după constestațiile depuse de Federația Română de Gimnastică. Sâmbătă seară, cu o zi înaintea încheierii Olimpiadei, Ana Bărbosu a revenit, prin decizia TAS, pe locul al treilea.
Pe locul patru în aceeași competiție, s-a clasat Sabrina Maneca Voinea.
Îți mai recomandăm Ana Bărbosu obține medalia de bronz, în urma verdictului TAS. CIO: Jordan Chiles trebuie să înapoieze medalia
Medalii obținute cu o infrastructură de amatori
Medaliile pe care le-au câștigat sportivii români la Jocurile Olimpice de la Paris 2024. România ocupă locul 23 în clasamentul mondial.
Pe lângă o muncă extrem de intensă, densă și disciplinată de peste 12, 15 sau chiar peste 20 de ani, cei 105 sportivi români care au reprezentat România s-au pregătit fie în condiții mediocre, fie cu mult sub confortul de care ar fi avut nevoie.
Cinci din cele nouă medalii ale României au fost obținute de canotori.
Florin Enache, Andrei Cornea au câștigat medalia de aur la dublu vâsle masculin.
Simona Radiș, Ioana Vrînceanu, Amalia Bereș, Adriana Adam, Maria Lehaci, Ancuța Bodnar, Roxana Anghel, Magda Rusu, Victoria Petreanu au câștigat medalia de aur la proba barcă de 8+1 feminin.
Simona Radiș și Ancuța Bodnar au câștigat medalia de argint la dublu vâsle feminin.
Tot medalie de argint au câștigat Ioana Vrînceanu și Roxana Anghel - în proba de dublu rame feminin, și Ionela Cozmiuc și Gianina van Groningen - la dublu vâsle feminin, categoria ușoară.
Însă canotorii români nu mai au de câțiva ani, condiții bune de pregătire în România.
Canotoarele românce bucurându-se după obținerea medaliei de aur, la Paris.
Canotajul, antrenamente în Italia
În acest an, înainte de Jocurile Olimpice, canotorii, fete și băieți, s-au pregătit patru luni în Italia, după cum a arătat postul Euronews într-un reportaj.
Baza sportivă de la Snagov (lângă București) dar mai ales lacul Snagov, locul tradițional de pregătire a canotorilor de zeci de ani, nu mai sunt potrivite.
Multiplă campioană olimpică la canotaj, Veronica Cochelea explica pentru Euronews: „Snagov niciodată nu va mai avea culoare (pentru antrenament - n.r.), e clar. Localnicii au pus stăpânire pe luciul apei.”
De mai bine de un an, președinta Agenției Naționale pentru Sport (ANS), Elisabeta Lipă, fostă președintă a Federației de Canotaj și multiplă campioană olimpică la această disciplină, și președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, fac demersuri pentru ca lotul național de canotaj al României să se poată pregăti pe Lacul Pantelimon, din județul Ilfov.
Deocamdată, Primăria Pantelimon și Federația au reușit să organizeze, săptămâna trecută, Campionatele Naționale de Canotaj pe lacul din estul Bucureștiului.
Campionatul Național de Canotaj, lacul Pantelimon, Ilfov.
Înot într-un bazin în care te sufoci
Înotătorul David Popovici (19 ani) a declarat la finalul competițiilor în care a concurat la olimpiada de la Paris că baza de natație de la Complexul Național Lia Manoliu din București are nevoie de investiții.
Este locul în care David Popovici preferă să se antreneze pentru că acolo a început înotul de performanță, iar bazinul este aproape de casă. Antrenamentele încep la ora 06:00 sau la 07:00 dimineață.
Îți mai recomandăm De ce nu a fost modernizat complexul „Lia Manoliu”, unde înoată David Popovici? Opt ani de birocrație și amânări„În timpul iernii, când e frig la Lia Manoliu, se pune un balon în care, dacă intri și stai mai mult de trei minute, te sufoci. Noi acolo ne antrenăm! Sunt promisiuni de ani de zile, cum e și cu patinoarul, cum sunt alte bazine și arene în stadiul de proiect. Avem o grămadă de stadioane, dar bazine, arene, săli pentru tot felul de sporturi... mai greu”, a spus David Popovici la Jocurile Olimpice.
Europa Liberă a arătat într-un reportaj că David Popovici se pregătește și iarna în bazinul exterior, de vară, care în lunile reci, este acoperit cu un balon.
Principalul bazin de interior este închis de șase ani, iar în jurul său, mizeria și buruienile au năpădit terenul. Compania Națională de Investiții (CNI) a eșuat de trei ori să contracteze un proiectant pentru renovarea complexului de natație din Parcul Național Lia Manoliu.
Your browser doesn’t support HTML5
„Condițiile nu sunt ca în alte țări” | Cum arată baza sportivă în care înotătorul David Popovici s-a pregătit pentru Jocurile Olimpice
Halterele - antrenament în 40 mp
În schimb, CNI a finanțat în ultimii 10 ani construirea unor bazine în comune și orașe mici.
A opta medalie câștigată pentru România la Jocurile Olimpice de la Paris a fost obținută de halterofila Mihaela Cambei, care are 21 de ani.
Ea a obținut medalia de bronz după un concurs greu. Halterofila de 49 de kilograme a ridicat câte 93, respectiv 112 kilograme.
„Este concursul vieţii mele, pentru care m-am antrenat doi ani de zile”, a spus la Paris, Mihaela Cambei, multiplă campioană europeană.
Halterofila Mihaela Cambei a ridicat peste 200 de kg în concursul în care a obținut medalia de argint.
Ea s-a pregătit până în 2024, la Onești, la Clubul Sportiv CSM, unde este legitimată.
Europa Liberă a arătat într-un reportaj despre starea sportului din România, în luna iunie, că sala în care s-a pregătit Mihaela Cambei are dimensiunea unei camere de apartament comunist, nu are ventilație bună și nici măcar vestiare.
Îți mai recomandăm De ce nu mai e România în top la olimpiade și cum au ajuns românii un popor de sedentari. Sportul are un plan de salvare - nimeni nu-l vreaPreședinta CSM Onești, Ingrid Istrare, a declarat pentru Europa Liberă că a încercat, în trecut, să construiască o nouă sală de haltere, însă ANS i-a oferit banii pentru începerea construcției la sfârșit de an, iar lucrările nu mai au putut fi contractate în timp util.
Acum, președinta clubului din Onești face demersuri la companii private pentru a aduna 20 de milioane de euro necesare pentru refacerea întregului club, inclusiv a sălilor de gimnastică Nadia Comăneci și de lupte Vasile Pușcașu.
Îți mai recomandăm România nu-și permite să construiască un muzeu Nadia Comăneci și să renoveze sala de gimnastică care poartă numele zeiței de la MontrealGimnastica supraviețuiește din donații
La gimnastică, patru din cele cinci gimnaste ale lotului olimpic s-au pregătit mai ales la Complexul Olimpic Sydney de la Izvorani, lângă București.
În sala de gimnastică de aici plouă, însă clădirile urmează să fie renovate.
Unul dintre holurile sălii de gimnastică din Complexul sportiv de la Izvorani.
COSR se va ocupa de renovarea bazei de gimnastică.
Vineri, 9 august, premierul Marcel Ciolacu a declarat la ședința de guvern, că baza de natație Lia Manoliu și complexul sportiv olimpic de la Izvorani au primit fondurile necesare astfel încât renovările să asigure o bună pregătire pentru viitorul ciclu olimpic.
Elementele comune din succesele medaliaților - eliminarea coerciției din pregătire și gândire pozitivă
Mulți dintre medaliații sau finaliștii români care au concurat la Jocurile Olimpice de la Paris au fost antrenați inclusiv de antrenori străini.
De exemplu, de șapte ani, canotorii, care au reprezentat aproape jumătate din lotul olimpic al României (45 din 106 sportivi) sunt pregătiți de italianul Antonio Colamonici.
El a primit cetățenia română cu doar câteva săptămâni înainte de Jocurile Olimpice de la Paris.
El a povestit pentru postul public de televiziune (TVR) că unul dintre scopurile sale în pregătirea echipelor olimpice de canotaj ale României a fost să le relaxeze sportivilor regimul dur. A început cu a-i lăsa să se pregătească o săptămână pe lună, în afara bazei de cantonament, cu o condiție – să se antreneze zilnic.
„De multe ori, sportul e comparat cu un serviciu militar.... Dar sportul e joc, e bucurie! Programul meu nu e pedeapsă; sunt sfaturi, îi ghidez pe sportivi, nu îi constrâng, nu trebuie să fie suferinţă. Sunt tineri, puternici, nu se sacrifică. Se plimbă, sunt plătiţi, se distrează! Distracţia e cel mai mare câştig!”, a spus Antonio Colamonici în interviul acordat TVR în luna iulie.
Și înotătorul David Popovici crede că oricine face un efort intens, dar mai ales sportivii au nevoie de pauze și înțelegere din partea antrenorilor.
„De fiecare dată când simți că ai nevoie de o pauză, trebuie să îți iei o mică pauză. N-o să pierzi nimic dacă îți iei o pauză când ai nevoie de ea, dacă nu mergi o zi la înot. Și eu am avut zile cu sesiuni foarte importante de antrenament, mai ales după-amiaza.
Recent, i-am spus antrenorului meu că e mai bine pentru mine să stau acasă. Trebuie să-mi eliberez un pic mintea, s-au întâmplat foarte multe lucruri poate în afara înotului sau și legate de înot și trebuie să stau acasă. (...). Știu ce e aici (n.r. arată spre cap), știu ce e mai bine pentru mine. Mâine, voi reveni și mai puternic. Aveți grijă de sănătatea mintală”, a povestit David Popovici într-un dialog cu fostul înotător Kyle Sockwell, găzduit de producătorul de costume de înot Arena.
Și la gimnastică feminină, antrenorul principal al lotului olimpic, olandezul Patrick Kiens, a susținut că sportivele pregătite de el și colegii români trebuie să aibă parte de o atmosferă pozitivă, iar sportivele trebuie să poată să-și exprimă părerile.
După Jocurile Olimpice, federațiile olimpice au pușculițele goale
Pentru Jocurile Olimpice, COSR a preluat în 2024, o parte din pregătirea sportivilor care au reprezentat România la Paris.
Europa Liberă l-a întrebat pe președintele COSR, Mihai Covaliu, care a fost suma alocată în acest scop. Vom publica răspunsul îmediat ce îl vom primi.
Îți mai recomandăm Povestea uniformelor în care au defilat sportivii români la deschiderea Jocurilor Olimpice de la ParisCe se știe public este că, înainte cu patru luni de Olimpiadă, în aprilie, COSR nu avea banii necesari pentru marea competiție.
Soluția de criză găsită de Guvern a fost să pună Loteria Română să tipărească lozuri.
Abia în luna mai, Loteria Română a lansat lozul „Team Romania” pentru ca sportivii români să aibă bani suficienți.
Miercuri, 7 august, cu patru zile înainte de finalul Jocurilor Olimpice și după ce majoritatea sportivilor români au ajuns înapoi acasă, Loteria a anunțat că virat zilele trecute COSR 1,5 milioane de lei (300.000 de euro).
Banii provin din vânzarea lozurilor „Team Romania”.
O parte dintre sportivii care au reprezentat România la Jocurile Olimpice de la Paris.
„Vânzarea lozurilor «Team Romania» într-un timp record confirmă faptul că acest proiect a fost unul de mare success”, a declarat potrivit Agerpres, directorul general al Loteriei Române, Ionuţ-Valeriu Andrei.
Sportivii români vor primi premii din partea Comitetului Olimpic și Sportiv Român premii în bani, în total, peste 2,5 milioane de lei (aproximativ 500.000 de euro).
Medalia de aur va fi recompensată cu 140.000 de mii de euro, cea de argint cu 100.000 de euri, iar cea de bronz cu 60.000 de euro.
Agenția Națională pentru Sport (ANS) a avut la dispoziție de la Guvern, pentru primele șapte luni ale anului, pentru cele 66 de federații, aproximativ 104 milioane de lei, adică puțin peste 20 de milioane de euro.
Pe 18 iulie, Guvernul a anunțat că a mai alocat ANS din fondul de rezervă, 32.200.000 de lei (aproape 6,5 milioane de euro).
Apoi, pe 25 iulie, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, a anunțat o nouă suplimentare a bugetului ANS.
„După alocarea a 32 de milioane de lei de săptămâna trecută, Agenţia Naţională pentru Sport va primi suplimentar încă 86 de milioane de lei. Se asigură astfel banii necesari pentru buna funcţionare a Agenţiei până la finalul acestui an şi pentru pregătirea continuă şi susţinută a sportivilor din loturile naţionale care vor reprezenta România la competiţiile internaţionale”, a spus oficialul guvernamental.
Așadar, în total, în 2024, Guvernul României a alocat ANS (fostul minister al Sportului, desființat de Executivul Marcel Ciolacu în 2023), 222 de milioane de lei, echivalentul a 44,4 milioane de euro.
La începutul anului, din cele 104 milioane de lei primite inițial de la Guvern, ANS a alocat Federației de Canotaj cea mai mare sumă – 10 milioane de lei. Zece la sută din bugetul total și dublu față de suma alocată următoarei federații, cea de baschet.
ANS a alocat Federației de Natație 3 milioane de lei, celei de gimnastică 3,4 milioane de lei, celei de tenis de masă - 4 milioane de lei, iar Federației de haltere - 1,5 milioane de lei.
În decembrie 2023, președinta Federației de Gimnastică, Carmencita Constantin, spunea la Europa Liberă că instituția avea conturile goale și nu avea niciun ban pentru pregătirea sportivelor pentru olimpiadă.
După reportaj, nenumărați sponsori au donat Federației de Gimnastică 300.000 de euro.
Îți mai recomandăm După apelul de la Europa Liberă, Federația de Gimnastică a primit donații în valoare de 300.000 de euroConform statisticilor Uniunii Europene, Guvernul României a alocat în 2021 și 2022, peste 0,5 la sută dintre banii destinați cheltuielilor publice sportului și relaxării publice.
Cifra este apropiată de media în Uniunea Europeană. Irlanda, Ungaria și Estonia alocă peste 1 la sută din bani publici sportului și relaxării.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.