Pe scurt
- Mario, un copil de 15 ani, a fost ucis cu premeditare de alți adolescenți din Cenei, județul Timiș, toți consumatori de droguri.
- Statisticile arată că tot mai mulți adolescenți români consumă droguri, alcool și tranchilizante, iar fenomenul afectează atât mediul urban, cât și cel rural.
- Crima de la Cenei ar putea duce la modificarea Codului Penal în privința răspunderii minorilor în cazul faptelor grave.
- Cele mai recente cifre oficiale, obținute de Europa Liberă, arată că în doar patru ani, numărul urgențelor medicale din cauza drogurilor la minori a crescut de trei ori.
Pe 19 ianuarie 2026, un copil de 15 ani, Mario, e ucis în comuna Cenei din județul Timiș. Doi alți adolescenți, amândoi în vârstă de 15 ani, sunt arestați preventiv, ca suspecți de omor calificat și profanare de cadavre.
Unul dintre ei este acuzat direct de omor, iar celălalt – de profanare și favorizarea făptuitorului.
Mai există și un al treilea suspect, acuzat tot de omor: un băiat de 13 ani este acum internat la un spital de neuropshiatrie, sub supravegherea Direcției de Protecția Copilului (DGSAPC) Timiș. Inițial, fusese lăsat în libertate și a mers în comuna Sânmihaiu Român, la bunici.
După ce oamenii din comună au protestat față de această decizie, băiatul a fost dus la Protecția Copilului.
Crima nu a fost un accident, ci o faptă cu premeditare, spun anchetatorii.
Pe măsura ce ancheta de omucidere a avansat, procurorii au descoperit că minorii erau și consumatori de droguri. Doi au declarat asta singuri, la interogatoriu; al treilea a fost depistat pozitiv la testul de sânge.
La Cenei, au urmat descinderi ale polițiștilor de la Crimă Organizată (DIICOT), iar alți doi tineri, de 17 și 24 de ani, au fost reținuți zilele trecute pentru trafic de droguri de risc.
Unul dintre ei, spun anchetatorii, le-ar fi furnizat canabis adolescenților implicați în uciderea lui Mario. Procurorii au găsit peste 100 de grame de marijuana în casa în care locuia unul dintre suspecți.
Și tatăl băiatului ucis este încarcerat în urma unei sentințe pentru furt și a uneia pentru deținere de droguri.
Cei trei adolescenți acuzați de crimă din Cenei sunt ascunși în statisticile care arată că, în România, consumul de droguri a atins cote alarmante, mai ales în rândul adolescenților și tinerilor.
Îți mai recomandăm În București, un elev din trei recunoaște că în școala lui stupefiantele sunt o problemă92 de adolescenți și tineri au ajuns, în 2024, cu overdose la Spitalul de copii Grigore Alexandrescu din București
Euro-DEN Plus (European Drug Emergencies Network) este un proiect european care, din 2013, colectează date despre cei care ajung la urgență din cauza „toxicității acute prin consumul de droguri” – Overdose apare când o persoană inhalează sau ingerează o cantitate de substanță (de exemplu opioide) atât de mare încât îl afectează critic, ceea ce poate duce la deteriorarea funcțiilor vitale și la deces dacă nu se intervine prompt.
Sursa - OMS.
Proiectul implică spitale-santinelă din Europa și nu numai, iar obiectivul lui e să ofere informații detaliate despre riscurile și amploarea efectelor acute ale drogurilor ilicite, inclusiv: canabis, cocaină, heroină, alte opioide, amfetamine și noi substanțe psihoactive. Datele includ și interacțiunea cu medicamente prescrise, medicamente fără prescripție și alcool.
Pagina și datele au fost actualizate ultima dată pe 17 decembrie 2025.
Din România, la studiu, participă Spitalul de Ugență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” din București.
Între 2018 și 2024, la camera de gardă a spitalului au ajuns aproape 350 de adolescenți și tineri cu supradoză, conform raportului din decembrie.
În 2024, raportul trimis la instituția europeană de spitalul din Capitală arată că cele mai multe cazuri de overdose au fost provocate de consumul de canabis - 35 de cazuri din totalul de 92, urmat de benzodiazepine - 29 de cazuri.
România, sub media europeană, dar riscul persistă
Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) a publicat în octombrie 2025 rezultatele Raportul ESPAD 2024 a fost făcut pe un eșantion de 113.882 de adolescenți din Europa. În România, datele au fost colectate între 19 aprilie și 12 iunie 2024, cu participarea a 8.543 de elevi din toate județele, prin chestionare anonime., făcut în 2024 în 37 de țări, inclusiv România.
Studiul oferă o radiografie detaliată a comportamentelor de consum și a altor riscuri asociate în rândul adolescenților de 15–16 ani.
Potrivit raportului, 6% dintre adolescenții români au declarat că au consumat cel puțin o dată o substanță ilicită, cel mai frecvent canabis, sub media europeană de 13%.
Canabisul este considerat cel mai ușor de procurat substanță: 14% dintre adolescenții români spun că l-ar putea găsi cu ușurință, față de 26% la nivel european.
Pe locurile următoare se află cocaina (9,7% în România, 13% media UE) și tranchilizantele fără prescripție medicală (8,8% în România, 19% media UE).
După apariția studiului, ministrul Educației și Cercetării de la acel moment, Daniel David, a declarat că instituția pe care o conduce tratează situația ca pe o urgență, integrată în reforma transversală „Toleranță zero pentru violență și consumul de droguri!”.
„Pentru eficiență, am încercat să organizez miile de activități anuale existente în școli într-o arhitectură intervențională cu trei componente coordonate: (1) înțelegerea și controlul fenomenului în afara școlii (în colaborare strânsă cu Ministerul de Interne, autorități locale și părinți); (2) conștientizare, prevenție și tratament în cadrul școlii și (3) tratament de specialitate și în afara școlii”.
sursa: Comunicat al Ministerului Educației, 26 octombrie 2025
Printre măsurile concrete, ministrul a enumerat dezvoltarea de programe educaționale de prevenție cu impact real, includerea temelor în curriculum și consolidarea parteneriatelor cu autoritățile și organizațiile specializate.
Un exemplu concret în acest sens sunt cele două ghiduri metodologice de intervenție pentru prevenirea adicțiilor, lansate de Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDDA), în colaborare cu Ministerul Educației și Cercetării (MEC). Aceste materialele sunt destinate cadrelor didactice și conțin informații specializate aplicabile atât copiilor, cât și părinților;
Acțiunile ministerului n-au avut mare efect la școala din Cenei, Timiș.
„Se consumă droguri la școală!”
Oamenii din Cenei s-au adunat la primărie, a doua zi după ce anchetatorii au găsit trupul copilului îngropat în spatele casei unuia dintre suspecți, și i-au cerut socoteală primarului.
La un moment dat, o voce din mulțime a spus: „Copiii mai mari se droghează în școală!”.
Nu s-au luat măsuri ca să nu se strice imaginea școlii, au strigat sătenii.
„Mâine poate să fie copilul meu, al oricăruia”, spune vocea de mai devreme. Și mai multe voci o susțin: „Așa este”.
La Cenei, județul Timiș, susțin părinții adunați în fața primarului, se vinde canabis. Asta ar fi sigur. Dar și alte droguri, pe care părinții nu le știu.
„Accesibilitatea la droguri există și în mediile rurale, mai ales în cele situate în apropierea marilor orașe”, explică dr. Irina Minescu, de la Spitalul din Voila, Câmpina, județul Prahova.
Acesta este singurul centru din țară pentru recuperare și educaţie împotriva adicţiilor la copii.
„Prin aplicațiile astea, prin Instagram, prin Telegram, pe care le folosesc mai des, pot să le aducă droguri oriunde. Se și racolează din rândul acestor copii care sunt predispuși – că nu au mintea coaptă – și-atuncea-s mai ușor de atras în astfel de cercuri. Și ei racolează și dau mai departe și ajung cu ușurință și în mediul rural”, explică Irina Minescu cum funcționează rețelele de distribuție în mediul rural.
Îți mai recomandăm Vârsta consumatorilor de droguri a scăzut în România la 10-11 aniCifre oficiale: Urgențele medicale din cauza drogurilor la minori, de trei ori mai multe în 2024 decât în 2020
Autoritățile din România au accelerat lupta împotriva consumului de droguri prin… înființarea unei noi instituții: Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDA).
Aceasta se află în subordinea Cancelariei Primului Ministru, și nu a Ministerului Afacerilor Interne (MAI), așa cum fusese, până în martie 2025, Agenția Națională Antidrog, care a fost desființată.
Îți mai recomandăm Guvernul înființează o nouă agenție antidrog. Expert: „Nu rezolvă câteva probleme structurale fundamentale”Înființarea noii structuri e prima dintre măsurile menționate în răspunsurile Guvernului la întrebările despre măsurile luate în lupta antidrog.
Documentul de înființare al Agenției prevedea și reorganizarea centrelor de sănătate mintală din spitalele de specialitate, prin preluarea personalului şi a patrimoniului centrelor de prevenire, evaluare şi consiliere antidrog ale Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA).
Celor 47 de centre ANA din țară urmau să li se adăuge 122 de centre destinate dependenților. Asistența urma să fi coordonată de Ministerul Sănătății în vreme ce zona de politici publice rămâne la nivelul Guvernului.
Harta acestor centre poate fi consultată aici.
Pe pagina agenției, cel mai recent raport este cel aferent anului 2023, publicat de fosta ANA în 2024. Agenția noi înființată nu a depus încă raportul pe 2025, iar ANA, nu mai există pentru a depune raportul pe 2024.
Agenția Națională pentru Politici și Coordonare în domeniul Drogurilor și al Adicțiilor (ANPCDA) a trimis, la solicitarea Europa Liberă, o statistică mai nouă a cazurilor de consum de droguri la minori.
Astfel, în 2024, au fost admise la tratament pentru consumul de droguri 346 persoane cu vârsta sub 18 ani (o proporție de 15,8% din totalul persoanelor admise la tratament pentru consumul de droguri). Cifra e aproximativ aceeași în ultimii cinci ani.
Cea mai mare parte a acestora au declarat canabisul drept principal drog de consum (49,4%), în timp ce 24,6% au apelat la servicii de asistență ca urmare a problemelor cauzate de consumul de New Psychoactive Substances = substanțe psihoactive noi..
Restul minorilor admiși la tratament sunt consumatori de stimulente (amfetamine, metamfetamine, MDMA, catinone sintetice) – 14,7%, hipnotice și sedative - 4,9%, opiacee – 2,3%, cocaină – 1,7%, inhalanți/solvenți – 2,3%.
Îngrijorătoare sunt, însă, statisticile privind urgențe medicale la minori cauzate de consumul de droguri - numărul lor a crescut de aproape 3 ori între 2020 și 2024. Iar cel mai des, aceștia ajung în stare gravă din cauza consumului de medicamente psihoactive și canabis.
După drama de la Cenei, șefa agenției, Luciana Buliga, a postat pe pagina de Facebook a instituției un comunicat în care își justifică funcția de conducere cu un fel de CV, și dă asigurări că agenția lucrează.
„În cel mai scurt timp, Agenția va face publică strategia sa națională, cu obiective clare, măsuri concrete și mecanisme de implementare, orientată către siguranța reală a copiilor, tinerilor și comunităților din România”, scrie în comunicat.
7% din adolescenții din București au fumat iarbă măcar o dată
Vineri, pe 23 ianuarie 2026, un elev de 16 ani de la un liceu prestigios din București, Colegiul Goethe, a fost găsit inconștient în toaleta școlii, după ce ar fi consumat substanțe interzise.
Colegii l-au găsit și au sunat la 112, iar adolescentul a fost dus de urgență la spital, unde a rămas peste noapte pentru îngrijiri. Medicii i-au făcut un test toxicologic, iar polițiștii anchetează pentru a afla ce droguri a consumat și de unde le-a obținut.
Contactat de Europa Liberă, directorul colegiului nu a răspuns până publicarea acestui articol la întrebările trimise.
Anul trecut au fost publicate două rapoarte independente privind consumul de droguri la minorii din Capitală.
Raportul de cercetare intitulat „Planet Youth 2024-2025” al Direcției de Asistență Socială din București (DGSAMB) a fost făcut pe un eșantion de peste 8.000 de elevi de clasa a X-a, în 60 de licee din București, între octombrie și decembrie 2024.
7% dintre adolescenții din Capitală au recunoscut că au consumat canabis cel puțin o dată, iar 2% au spus că au luat etnobotanice. Alte substanțe – precum ecstasy, cocaină, amfetamine, catinone sau spice – au fost menționate la un nivel de aproximativ 1% dintre respondenții studiului realizat de DGASMB.
4% dintre tineri au menționat utilizarea de somnifere sau tranchilizante fără prescripție medicală.
Cel de-Studiul Asociației „Zi de Bine” a fost realizat pe un eșantion de aproape 1.900 de elevi din șase licee din București și a fost publicat în iunie 2025., al Asociației Zi de Bine, a arătat aproximativ același lucru: dependența de droguri la minorii din Capitală e o problemă.
Un elev din cinci a recunoscut că în ultimul an i s-a oferit o substanță interzisă. Potrivit raportului, drogurile ilegale nu sunt rare: 14% dintre elevi au consumat cel puțin o dată o substanță interzisă, iar 22% au recunoscut că cineva i-a oferit un drog.
Canabisul este cel mai frecvent drog menționat și perceput ca ușor de procurat.
La nivel național nu există studii privind consumul de droguri în mediul rural.
Îți mai recomandăm Yolanda Crețescu, psihoterapeută: Copiii cu conturi în social media sunt în pericol. Părinții au liniște acum, dar vor plăti scump„Cel mai bun tratament e prevenția”
Toți cei trei minori suspecți în crima de la Cenei erau adolescenți cu probleme. O spune comunitatea, o spun profesorii.
Cei doi adolescenți care sunt acum încarcerați au fost reclamați la Poliție, în decembrie, pentru agresiune. Ulterior, cel agresat, un alt adolescent din Cenei, și-a retras plângerea. A confirmat-o Poliția Timiș pentru Hotnews.
Băiatul de 13 ani din Cenei, acuzat de omor cu sânge rece și premeditare, era și el un copil problemă, spun consătenii și profesorii de la școală. „Copiii se plângeau că erau agresați de el încă de la șase ani, din clasele primare”, spune fosta lui învățătoare.
Specialiștii spun că tulburările de conduită sunt semne care nu trebuie ignorate. Pot indica consumul de droguri sau înclinația spre consum.
„În psihiatria pediatrică există diagnosticul de tulburare de conduită. Atunci când un părinte observă că un copil nu mai respectă reguli, abandonează școala, are probleme peste tot – acasă, la școală, în parc – ar trebui să se adreseze unui psiholog sau psihiatru pentru o intervenție timpurie”, explică dr. Irina Minescu, directorul Centrului de la Voila.
Acești copii sunt mai predispuși să ajungă în anturaje infracționale și, implicit, la consum de droguri, spune medicul.
„Se creează un cerc vicios. Nu ajung consumatori întâmplător. De cele mai multe ori, existau probleme înainte de consum sau cel puțin în paralel cu acesta”, adaugă ea.
Iar concluzia specialistului e clară: „Mai bine să nu te apuci, adică spun asta în ideea în care totuși prevenția ar trebui să ocupe mai mult spațiul decât tratamentul”.
Îți mai recomandăm Explainer | Copilul tău spune singur dacă e consumator de droguri. Trebuie doar să fii atentMinisterul de Interne - plan comun cu Ministerul Educației
Într-un răspuns la o interpelare parlamentară din aprilie 2025, Ministerul Afacerilor Interne descrie, într-un document de opt pagini, cum se luptă instituția cu traficul de droguri.
Și exemplifică acțiunile desfășurate pentru ca minorii să nu aibă contact cu drogurile.
„La nivelul IGPR se află în derulare un plan de măsuri pe linia prevenirii și combaterii traficului și consumului ilicit de droguri, în baza căruia structurile responsabile colaborează cu instituțiile cu atribuții în domeniu, pentru implementarea de proiecte/campanii și derulează activități preventive pe linia traficului și consumului de droguri și alte substanțe interzise, la nivel național/local.
Cu titlu de exemplu, pe parcursul anului 2024, în cadrul planului sus-menționat au fost desfășurate 8.238 de activități, dintre care 5.415 în mediul urban și 3.123 în mediul rural, pentru un număr total de 241.366 beneficiari, dintre care 146.682 minori și 94.794 majori.
De asemenea, în primele trei luni ale anului 2025, tot în cadrul planului au fost desfășurate 1.933 de activități, dintre care 1.319 în mediul urban și 614 în mediul rural, pentru un număr total de 45.234 beneficiari, dintre care 34.238 minori și 10.996 majori”.
Sursa: Raport IGPR, 16 aprilie 2025
Inspectoratul General al Poliției și Ministerul Educației au și un „Plan comun de acțiune pentru prevenirea și combaterea consumului de droguri/alte substanțe cu efect psihoactiv – risc major la adresa siguranței individuale și naționale” – scopul lui e „implementarea unor proiecte/campanii și derularea de activități preventive pe linia traficului și consumului de droguri și alte substanțe cu efect psihoactiv, la nivel național, în unitățile de învățământ preuniversitar și în comunitate, cu accent pe grupul-țintă reprezentat de elevi/tineri”.
În studiul celor de la Asociația Zi de Bine, elevii din București au fost întrebați dacă au participat la astfel de acțiuni de prevenire. 70% au răspuns că da, iar majoritatea au spus că nu sunt relevante pentru realitatea lor.
Planul comun al celor două ministere nu a avut mare efect nici la Cenei, Timiș.
De ce se droghează minorii
Dependența nu ține neapărat de starea materială a familiei adolescentului, dacă locuiește în oraș sau la țară. Ține de anturaj, de stabilitatea familiei, de starea psihică a lui, explică pentru Europa Liberă România, dr. Irina Minescu, managerul singurului centru de dezintoxicare pentru copilul dependent din România, cel din județul Prahova.
„Majoritatea copiilor care ajung la noi vin din familii dezorganizate sau reorganizate, cu copii din alte căsătorii, precum și familii monoparentale, în care, din cauză că un singur părinte lucrează, copilul nu poate fi supravegheat suficient.”
dr. Irina Minescu - managerul Spitalului Voila, din Câmpina, singurul centru din țară pentru recuperare și educaţie împotriva adicţiilor la copii.
„Am întâlnit foarte puțini copii care provin din familii organizate, cu posibilități materiale, și care să fie consumatori”, explică medicul. „Majoritatea au această încărcătură socială”.
O altă categorie de minori o reprezintă cei „care au suferit de afecțiuni precum anxietatea sau depresia, neidentificate corect de părinți sau tratate superficial”, spune specialistul.
Atunci când depresia și anxietatea se agravează, copilul ajunge să consume substanțe, pentru că observă că, dacă ia o pastilă sau altceva, se simte mai bine – adică apare „automedicația”.
„Există, bineînțeles, curiozitatea. Și, evident, se știe că influența anturajului joacă un rol important”, mai adaugă dr. Irina Minescu.
Adolescenții români excelează la fumat țigări tradiționale și la băutură
Drogurile nu sunt singura problemă cu care se confruntă adolescenții români. Din statistici, rezultă că nu e și cea mai mare.
Raportul european ESPAD citat mai devreme arată că 26% dintre adolescenții români cu vârste între 15 și 16 ani au fumat țigări în ultimele 30 de zile, față de o medie europeană de 18%. România se situează astfel pe locul 4 în Europa.
Un element notabil evidențiat de raport este că, în România, Bulgaria și Italia, fetele declară un consum zilnic de țigări mai mare decât băieții, o inversare a tiparului tradițional observat în alte state europene.
Raportul ESPAD semnalează și o creștere a implicării adolescenților în jocuri de noroc. În România, 25% dintre tineri au participat la jocuri de noroc pe bani în ultimele 12 luni, comparativ cu 23% media UE, fenomenul fiind asociat tot mai frecvent cu mediul online.
Deasemenea, 81% dintre adolescenții români au băut alcool cel puțin o dată în viață, un procent considerabil peste media UE de 73%. Mai mult, 41% dintre tinerii români au băut în ultimele 30 de zile, și majoritatea respondenților au o percepție ridicată a Condițiile de vânzare a alcoolului în România:
● este interzisă vânzarea către minori, indiferent de cantitate sau tip de alcool;
● vânzătorii au obligația să verifice vârsta clientului, prin act de identitate, atunci când există dubii;
● comercianții trebuie să aibă autorizație/licență de funcționareși cod CAEN corespunzător;
● alcoolul se vinde numai în spații autorizate(magazine, baruri, restaurante etc.);
● interdicția vânzării către minori trebuie afișată vizibil în punctele de vânzare., în ciuda interdicției vânzării pentru cei sub 18 ani.
Ce șanse de normalitate are minorul cu adicții
În 2025, la Centrul din Voila au fost internați 88 de minori cu diverse adicții. Doi dintre ei erau acolo a patra oară, alți patru – pentru a doua oară.
Lupta cu adicția nu e usoară, e o bătălie grea, spune șefa centrului.
„Dependența, mai ales la adolescenți, este cronică”, explică specialistul. „Dacă un adolescent consumă de trei ani, nu se poate opri în una sau două luni și nici măcar în șase luni. Chiar dacă stă două luni la noi, nu înseamnă că nu va mai consuma niciodată.”
Recăderile sunt frecvente, din păcate. „Există petreceri, publicitate la alcool, țigări și alte tentații”, adaugă ea și subliniază că important este ca părintele să știe ce are de făcut dacă apare o recădere și cum să sprijine revenirea adolescentului.
La Spitalul Voila, din Câmpina, județul Prahova, funcționează singurul centru de recuperare și educaţie împotriva adicţiilor la copii din țară.
Specialistul explică că adolescentul „nu se poate recupera singur”. „Are nevoie de sprijinul adulților și al familiei. După ce părăsește centrul, trebuie protejat și supravegheat.”
Continuarea consilierii psihologice și, dacă este cazul, tratamentul medicamentos sunt esențiale.
„Trebuie susținută reintegrarea școlară. Copilul trebuie însoțit și supravegheat, pentru că vulnerabilitatea rămâne. Chiar și cel mai nesemnificativ stimul din mediul de consum poate declanșa recăderea.”
Specialistul avertizează: „Dacă adolescentul îi vede pe alții consumând sau simte mirosul de drog, nu va putea spune «nu». În afara familiei și fără sprijin, este foarte greu pentru un adolescent de 15–16 ani să devină abstinent definitiv.”
Revolta oamenilor după crimă și consecințele ei
Crima de la Cenei a declanșat un val de reacții sociale și polemici privind violența în rândul minorilor, influența consumului de droguri și limitele răspunderii penale la vârste fragede.
Minorul de 13 ani, rămas liber pentru că Conform legislației române, copiii sub 14 ani nu pot fi trași la răspundere penală, în timp ce cei cu vârsta cuprinsă între 14 și 16 ani pot fi urmăriți penal doar dacă se dovedește că au acționat cu discernământ., a plecat imediat după ce fapta a fost descoperită la bunici, în comuna Sânmihaiu Român, aflată la circa 16 kilometri de Cenei.
Vestea că suspectul e la ei în localitate i-a scos pe oamenii din Sânmihaiu Român în stradă, la proteste. Oamenii au cerut ca băiatul și familia lui să plece și au cerut chiar schimbarea Codului Penal.
Aproximativ 200 de persoane din comuna Sânmihaiu Român au protestat în fața presupusei locuințe în care se afla unul dintre suspecții în cazul crimei de la Cenei. Ei au cerut ca acesta să fie judecat și să părăsească localitatea.
Pentru a calma spiritele, DGSAPC a preluat băiatul și l-a dus, mai întâi, într-un loc secret. Duminică seara, el a fost internat într-un spital de neuropsihiatrie împreună cu mama lui, conform stirileprotv.ro.
„În prezent, se află în evaluare, există observație, testare cu probe adaptate vârstei lui și licențiate. În urma aplicării acestor probe, există cotarea rezultatelor și ne formăm o imagine despre ce se întâmplă din punct de vedere psihic. În prezent familia colaborează cu noi”, a spus Larisa Giuriș, psiholog DGASPC Timiș, la ProTV.
Ceilalți doi minori suspecți în acest caz așteaptă, pe 30 ianuarie, decizia Curții de Apel Timiș, la cererea lor de ridicare a măsurii arestului preventiv.
O petiție online – „Legea lui Mario” – a strâns peste 300.000 de semnături – oamenii cer reducerea pragului de vârstă pentru răspunderea penală la 10 ani în cazurile de omor sau infracțiuni grave.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a declarat miercuri, la Palatul Parlamentului, că autoritățile analizează posibilitatea modificării condițiilor răspunderii penale a minorilor, inclusiv a vârstei de la care aceasta poate fi angajată, pe fondul creșterii infracționalității juvenile, fenomen influențat de expunerea copiilor la conținut violent pe rețelele de socializare și de accesul facil la substanțe interzise.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.