Ce este un grup de luptă NATO și ce ar însemna prezența unuia în România

Aliații NATO au discutat dacă și unde să înființeze noi grupuri de luptă permanente, după ce Statele Unite au avertizat că o nouă invazie a Rusiei în Ucraina poate avea loc „în orice zi”, din cauza acumulărilor masive de trupe rusești la granița cu Ucraina.

Anunțul oficial a fost făcut miercuri de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, și reiterat la conferința de joi.

„În contextul evenimentelor din Ucraina și în jurul acesteia, a prezenței trupelor rusești în Belarus, luăm acum în considerare următorii pași, inclusiv grupuri de luptă în România și în sud-estul Alianței”, a spus șeful NATO, pe 17 februarie.

Jens Stoltenberg despre „noua normalitate” și înființarea de noi grupuri de luptă NATO

El a vorbit în acest context și despre „noua normalitate”, care înseamnă că „Rusia a demonstrat că este într-adevăr dispusă să conteste unele dintre principiile fundamentale pentru securitatea noastră: dreptul fiecărei națiuni de a-și alege propria cale și dreptul aliaților NATO de a se apăra și de a se proteja reciproc”.

„De fapt, (Rusia, n.red.) a sugerat un tratat obligatoriu din punct de vedere juridic care încalcă aceste principii. Și a folosit forța, cea mai mare concentrare de forțe de luptă de la sfârșitul Războiului Rece, pentru a susține și a încerca să intimideze alte țări din Europa, pentru ca, într-un fel, să respecte sau să accepte cererile Rusiei”, a adăugat secretarul general al NATO.

Noi imagini din satelit arată creșterea activității militare rusești la granițele Ucrainei

„Aceste grupări, noi unități suplimentare, reprezintă răspunsul SUA și al NATO la cerințele Rusiei de revenire la situația strategică de dinainte de 1997. Rusia a dorit prin acea cerință să testeze dacă NATO, SUA, principalele puteri ale organizației sunt determinate pe Flancul Estic și dacă sunt angajate în prezervarea Alianței pe Flancul Estic”, a spus Ștefan Popescu, expert în politică externe, pentru Europa Liberă.

„Prin trupele americane care au fost trimise, prin grupul de luptă care va fi constituit și în care Franța - iată, o țară care știm bine că avea anumite nuanțe în ce privește NATO - își asumă un rol conducător, se dă un răspuns clar că Flancul Estic este unul solid. Se confirmă practic solidaritatea Alianței. Rușii au testat solidaritatea și iată că răspunsul a fost foarte clar”, a adăugat el.

Ce este un grup de luptă NATO?

După anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia, în 2014, NATO a desfășurat patru grupuri de luptă multinaționale în patru țări din Flancul Nord-Estic: Estonia, Letonia, Lituania și Polonia.

Stemele grupurilor de luptă din Polonia, Lituania, Estonia și Letonia.

Aceste grupuri - cunoscute și sub numele de „prezență avansată consolidată” (enhanced forward presence) - au devenit pe deplin operaționale în 2017, iar la ele participă în prezent aproape 5.000 de militari din Europa, SUA și Canada.

Mai înseamnă că în aceste patru țări există o prezență permanentă, gata de luptă, formată din militari din mai multe țări, care se schimbă la fiecare șase luni.

Misiunea principală a acestor grupuri permanente este de descurajare, fiind vorba de militari care au fost în zonele de conflict, și de antrenamente cu armata statului respectiv, pentru schimb de experiență.

Inclusiv România participă la un astfel de grup, cel din Polonia, iar acum speră să obțină formarea unui astfel de grup permanent.

Locul în care va fi amplasat grupul de luptă din România este mai puțin important, mai spune Ștefan Popescu.

„Este importantă prezența. Faptul că vii este și un semnal politic, noi nu trebuie să vedem asta numai sub aspectul unui angajament militar. Este un semnal și pe direcția bilaterală cu țările care participă, inclusiv consolidarea relațiilor bilaterale, dinamizarea parteneriatului strategic cu Franța”, a spus expertul.

Ștefan Popescu a adăugat că această consolidare a prezenței NATO înseamnă inclusiv „creșterea profilului României” în cadrul Alianței.

„Este o întărire a securității României dincolo de prezența militară, este și un semnal politic a țărilor respective și a NATO”, a completat el.

Aproape 5.000 de militari sunt pe poziții în Flancul Nord-Estic

Din fiecare grupă de luptă fac parte militarii țării gazdă, la care se adaugă militari din țările contributoare - aceștii militari sunt conduși de o națiune-cadru.

Grupul de luptă din Polonia este condus de SUA, cel din Lituania de către Germania, cel din Letonia de Canada, iar cel din Estonia de Marea Britanie.

„Aceste grupuri de batalioane sunt forțe multinaționale robuste, pregătite de luptă, care demonstrează puterea legăturii transatlantice și arată clar că un atac asupra unui aliat ar fi considerat un atac asupra întregii Alianțe. Aceasta face parte din cea mai mare consolidare a apărării colective a Alianței din ultima generație”, transmite NATO.

România așteaptă o decizie oficială pentru găzduirea unui grup de luptă

Un astfel de batalion multinațional ar urma să fie înființat și în România, însă o decizie oficială trebuie să fie luată la nivelul NATO.

Jens Stoltenberg despre decizia NATO de a trimite grupuri de luptă în România

„Nu a fost luată o decizie finală. Dar vineri (11 februarie, n.red.) am vizitat România. Ei sunt pregătiți să găzduiască un grup tactic. Franța este pregătită să conducă grupul tactic. Și alți aliați și-au exprimat dorința de a face parte din acest grup. Deci există o voință puternică, există o pregătire puternică, dar decizia finală nu a fost încă luată. O vom lua în funcție de sfaturile comandanților militari”, a spus Jens Stoltenberg, la reuniunea miniștrilor NATO de la Bruxelles.

Secretarul general al NATO a explicat că grupul de luptă din România „nu va fi neapărat exact la fel ca grupurile de luptă pe care le avem în țările baltice, dar se bazează pe același concept, forțe multinaționale, NATO în Est”.

Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a discutat miercuri la reuniunea NATO cu omologii din Norvegia și Turcia, însă Ministerul Apărării precizează că invitația a fost transmisă tuturor țărilor membre NATO.

„Am reiterat necesitatea desfășurării în regiunea Mării Negre a unor structuri operaţionale aliate defensive, pe modelul celor deja existente în Polonia şi Statele Baltice, care să asigure efortul comun necesar în sprijinul consolidării posturii aliate la nivel regional”, a spus Dîncu, potrivit unui comunicat al ministerului.

„Am transmis aliaților că România va menţine angajamentul în direcția acestui obiectiv şi am exprimat așteptările noastre privind materializarea inițiativei cât mai curând posibil reiterând, totodată, disponibilitatea României de a găzdui o asemenea structură aliată”, mai spune ministrul Apărării de la București.

„Atâta vreme cât decizia nu este formalizată, la momentul ăsta n-am avea cum să discutăm despre ce țări vor fi contribui, în afară de Franța care s-a oferit să fie națiune-cadru”, a spus purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale, Constantin Spînu.

Grupul de luptă din Estonia

Circa 1.146 de militari fac parte din grupul de luptă din Estonia, situat în Tapa, la cea mai mare bază militară din țară. Acesta este condus de Marea Britanie.

Grupul de luptă din Letonia

Acesta este cel mai mare dintre cele patru, fiind condus de Canada. Aproximativ 1.650 de militari sunt staționați la baza militară din Ādaži.

Grupul de luptă din Lituania

Situat la Rukla, sub comanda Germaniei, grupul de luptă din această țară este format din peste 1.100 de trupe.

Grupul de luptă din Polonia

Este un grup de luptă condus de Statele Unite, care operează cu forțele poloneze în Orzysz (Bemowo Piskie). Este format din circa 1.060 de militari, printre care și români.