Libération îi laudă competențele acestui alsacian perfect trilingv, care a urcat anterior sus de tot în ierarhia Europol, dar, scrie ziarul, el „a trebuit în cele din urmă să arunce prosopul în fața rivalei sale, românca Laura Codruța Kovesi".
Asta, scrie Libération, aduce mai degrabă cu un „premiu de consolare". Așa cum comentează mulți juriști interogați de Libération, nu au lipsit candidații pentru postul în fruntea PNF.
Cotidianul îi înșiră, iar calibrul celorlalți candidați este impresionant. Unul, Franck Rastoul, este procurorul general din Bastia, în Corsica, insulă cunoscută pentru marele său banditism cuplat cu politica. La fel, Anne Kostomaroff este șefa extrem de eficace a direcției naționale a Agenției care se ocupă de recuperarea bunurilor confiscate (Agrasc). Și ziarul dă și alte nume de juriști și magistrați hipercompetenți cărora președinția franceză le-a blocat drumul spre această funcție, pentru a-l numi pe Bohnert.
Va exista astfel o mare suspiciune asupra controlului politic al președinției în activitatea viitoare a lui Bohnert în fruntea parchetului financiar francez. Postul era vacant de mai bine de trei luni, dar predecesoarea lui Bohnert la PNF, Eliane Houlette, reușise să depolitizeze funcția. Unul din marile succese PNF a fost, de pildă, punerea sub acuzație a fostului candidat la prezidențiale, rival al lui Macron, François Fillon, pentru escrocherie și deturnare de fonduri.
În plus, Jean-François Bohnert va trebui să continue anchetele asupra unor foști apropiați ai lui Macron, precum Alexandre Benalla sau Alexis Kohler, și abia acolo se va vedea adevărata sa independență.