Klaus Iohannis: Aflarea adevărului despre Revoluția din decembrie 1989 este o piatră de încercare pentru justiție

„Această restanță majoră a justiției române va reprezenta o fantomă care ne va urmări pe toți multă vreme de acum încolo", a declarat președintele Klaus Iohannis.

Șeful statului a precizat că jertfa românilor nu poate rămâne fără răspunsurile la întrebările fundamentale care vizează Revoluția.

„Statul român a întârziat nepermis de mult aflarea adevărului, iar aceasta este o piatră de încercare pentru justiția română. Aflarea adevărului reprezintă o necesitate pentru victime și urmașii lor, pentru români, pentru viitorul nostru comun", a adăugat președintele.

Klaus Iohannis așteaptă ca justiția „să stabilească adevărul și să-i tragă la răspundere pe cei vinovați".

Președintele Iohannis a atras atenția că nimeni nu are dreptul să nege evenimentele din decembrie 1989, subliniind că românii care "s-au ridicat la luptă, începând cu 16 Decembrie ‘89, mai întâi în Timișoara și apoi în celelalte orașe din țară, au avut credința că regimul care i-a aruncat în minciună, întuneric și frică poate fi învins, iar democrația poate fi cucerită într-un mod categoric".

"Niciun partid politic, niciun grup, nicio entitate și niciun român nu au dreptul să nege existența acestui eveniment cardinal pentru devenirea democratică a României", a avertizat Iohannis, care a precizat că respinge „cu fermitate" orice opinie care pune sub semnul întrebării existența unei revoluții anticomuniste, „plătită cu jertfă de sânge, pentru libertate și democrație, în Decembrie 1989".

Președintele a mai spus că Revoluția din decembrie 1989 a pus capăt unui „lung șir de monstruozități" ale comunismului, dar că prețul plătit a fost unul imens: peste 1.100 de oameni au murit, iar peste 3.000 de persoane „au fost schilodite pentru totdeauna".

Procesul Revoluției a fost amânat până anul viitor, următorul termen este programat pentru 21 februarie 2020.

La primul termen în dosarul Revoluției, la sfârșitul lunii noiembrie, 5000 de persoane au fost citate la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie 1989, Teodor Mărieş, a declarat, la ÎCCJ, că dosarul Revoluţiei „a fost făcut prost" și că va cere restituirea la Parchet pentru refacerea urmăririi penale.

„Dosarul este prost făcut din punct de vedere procedural şi aş vrea să aduc un singur argument. Au fost trei procurori care au lucrat în acest caz, dar doi au refuzat sa semneze rechizitoriul. De ce? (…) Am depus cereri şi excepţii. Decât sa o lungească avocaţii lui Iliescu şi Gelu Voican, care vor specula şi ultima chichiţă, mai bine se reîntoarce dosarul la Parchet. Am cerut restituirea pe doua-trei chestiuni bine întemeiate", a declarat Mărieş, citat de Agerpres.

Dosarul Revoluției a fost trimis în instanță în luna aprilie 2019 de fostul procuror general Augustin Lazăr.

„Este un moment important pentru istorie. Oameni de cultură, politicieni, cercetători au exprimat de-a lungul timpului diverse teorii în legătură cu momentul decembrie 1989. Azi juriștii încheie această provocare, prezentând adevărul judiciar, ca parte a unei investigații complexe, care a pornit de la ideea că responsabilitatea pentru victimele revoluției nu este instituțională, ci este directă, individuală”, declara Augustin Lazăr.

Cu acea ocazie, fostul procuror general și-a cerut scuze în numele Parchetului General pentru faptul că rezolvarea acestui dosar a durat 30 de ani. „Soluția emisă e o dovadă de respect pentru memoria eroilor din decembrie 1989”, declara la acel moment fostul procuror general.

Rechizitoriul însumează 3.330 de volume, dintre care 2.030 de volume au fost instrumentate după 13 iunie 2016, și, pe baza acestora, cei trei inculpaţi trimiși în judecată sunt Ion Iliescu Ion, fost preşedinte, Gelu Voican Voiculescu, fost viceprim-ministru al Guvernului României şi generalul (rtr.) Rus Iosif, fost şef al Aviaţiei Militare, pentru săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii.