Falia dintre Uniunea Europeană și Statele Unite pare să crească după decizia americanilor de a-l lichida pe generalul iranian, Qassem Soleimani. Deși criticile la adresa Washington-ului sunt încă discrete, abordarea europenilor este diferită de cea a americanilor, pornind de la eventualele desfășurări violente, care ar putea avea loc în regiune, dar nu numai. Riscurile sunt recunoscute implicit și de SUA, fiindcă, potrivit Reuters, Coaliția condusă de Statele Unite împotriva militanților Statului Islamic din Siria și Irak a suspendat antrenamentele pentru trupele irakiene din pricina pericolelor apărute în urma uciderii generalului iranian
Pentagonul a anunțat că îşi va suplimenta prezenţa în Orientul Mijlociu cu 3000 până la 3500 de militari, în schimb, pe moment, NATO şi-a suspendat operaţiunile de antrenament din Irak, după cum a declarat sâmbătă purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, Dylan White, care a confirmat și că secretarul general al Alianței Nord Atlantice a vorbit la telefon cu secretarul american al Apărării, Mark Esper despre „recentele dezvoltări” din Orientul Mijlociu.
Pe fondul unei disonanțe care datează din 2003, când Franța și Germania au refuzat să participe la a doua intervenție americană în Irak (după cea din 1991), Vechea Europă continuă să fie reticentă față de mișcările Statelor Unite. Spre deosebire de țările care au construit UE,înainte de căderea comunismului, noile venite s-au alăturat imediat și necondiționalt Statelor Unite. Majoritatea lor, inclusiv Romania, a semnat inainte de interventia din 2003 o scrisoare comuna, in care afirmau ca sprijina principiul acestei intervenții.
Tot atunci, presedintele Frantei, Jacques Chirac, a spus ca tarile candidate au ratat o buna ocazie de a tacea din gura. Ocazia a fost exploatata de catre seful Pentagonului, Donald Rumsfeld, care a comparat in mod favorabil “noua Europa”, tarile rasaritene foste comuniste, cu “vechea Europa”, membrii mai vechi ai Uniunii, care pentru Rumsfeld se impotmolisera intr-un conformism politic vecin cu lasitatea.
Cu toate că între timp, Vechea și Noua Europă au participat la războaiele succesive din regiune și cu toate că principiile atlantiste domină cele două tabere, în interiorul UE avansează ideea unei armate proprii, idee a luat proporții pe fondul amenințărilor invocate de Donald Trump despre posibilitatea ieșirii SUA din NATO. În schimb, americanii pun tot mai mult accent pe alianțe regionale, care sunt mai flexibile și deci mai eficiente.
Misiunea NATO în Irak, care numără câteva sute de soldaţi, antrenează din octombrie 2018 forţele acestei ţări, la solicitarea guvernului irakian, pentru a împiedica revenirea grupării jihadiste Stat Islamic. În Germania se discută deja despre „reznalizarea” misiunilor pe care le fac în Irak, militarii Bundeswehr, ministrul de externe german Heiko Maas a spus că „operațiunea militară americană a venit după o serie de provocări periculoase din partea Iranului”, dar a recunoscut că reducerea tensiunilor în regiune „nu a devenit mai ușoară”, iar secretara de stat franceză pentru afaceri europene, Amélie de Montchalin explicase anterior pentru RTL că ne regăsim astăzi ''într-o lume mai periculoasă'' din cauza riscurilor de ''escaladare militară'' în Orientul Mijlociu. Nu există deocamdată nicio poziție oficială în România față de scoaterea din joc a generalului Solimani, fiindcă Bucureștiul nu vrea să supere nici Washington-ul, nici Bruxelles-ul.
Coaliţia antijihadistă condusă de SUA şi-a redus operaţiunile şi a consolidat securitatea la bazele sale din Irak, a afirmat sâmbătă la Bagdad un responsabil american, citat de AFP.
Parlamentul irakian urmează să aibă duminică o sesiune extraordinară în cursul căreia ar putea denunţa acordurile privind prezenţa celor 5.200 de soldaţi americani pe teritoriul Irakului, într-un moment în care Washingtonul a trimis ca întări sute de militari şi intenţionează să mai desfăşoare până la 3.500 de soldaţi suplimentari în regiune.
În acelaşi timp, mii de irakieni, printre care şi politicieni în funcţii înalte, au participat sâmbătă la Bagdad la ceremoniile funerare ale lui Soleimani. Mii de irakieni au scandat sâmbătă 'Moarte Americii', în cortegiul din jurul sicrielor generalului iranian Qassem Soleimani şi lui Abu Mahdi al-Muhandis, principalul său locotenent din Irak, ucişi în noaptea de joi spre vineri într-un raid american.
Pe de altă parte, secretarul de stat american Mike Pompeo le-a reproşat europenilor că nu au fost "atât de utili" pe cât ar fi trebuit să fie în cazul generalului iranian Qassem Soleimani ucis într-un raid în Irak. Într-un interviu acordat postului de televiziune Fox News, Pompeo a explicat că a fost în contact telefonic cu lideri din întreaga lume pentru a discuta cu ei despre acest atac care a provocat furia iranienilor: „am vorbit cu partenerii noştri din regiune pentru a le explica ce facem, şi de ce, şi pentru a le cere asistenţa”.
Șeful diplomației americane a explicat, însă că liderii UE nu au fost foarte cooperanți: „discuţiile cu partenerii noştri din alte locuri nu au fost atât de bune. Sincer, europenii nu au fost atât de utili pe cât am sperat că vor fi"
Potrivit lui Pompeo, "britanicii, francezii, germanii, toţi trebuie să înţeleagă că ceea ce noi am făcut, ceea ce americanii au făcut, a permis de asemenea salvarea de vieţi în Europa". Eliminarea generalului iranian Qassem Soleimani
„a fost un lucru bun pentru întreaga lume” a declarat secretarul de stat american.
Washingtonul a susţinut că generalul Soleimani pregătea "acţiuni violente" care vizau în special americani.
Asasinarea într-un atac american cu dronă care a avut loc în noaptea de joi spre vineri la Bagdad a arhitectului strategiei iraniene în Orientul Mijlociu, generalul Qassem Soleimani, şi a lui Abu Mahdi al-Muhandis, omul Iranului şi numărul doi al Hashd al-Shaabi (coaliţie de paramilitari irakieni pro-iranieni), a aruncat lumea în incertitudine şi a declanşat teama de o conflagraţie regională.
Your browser doesn’t support HTML5
Directorul Radio Farda: Soleimani era al doilea cel mai important om din Iran
Cu excepţia notabilă a Israelului, care a aprobat raidul SUA, majoritatea liderilor mondiali, în special cei europeni, au fost reţinuţi în a-şi exprima un astfel de sprijin.