One-to-One | Ministrul Culturii: Conducerea TVR să plece, dacă au existat înțelegeri la Eurovision

Acesta vorbește și despre hărțuirea din teatru a tinerelor actrițe, despre care a făcut declarații Viorica Vodă, spunând că e nevoie ca femeile să facă declarații publice, pentru ca abuzul să poată fi dovedit și penalizat.

România este o societate „un pic misogină”, spune ministrul, iar tolerarea hărțuirii va duce la perpetuarea ei.

„Le încurajez, din poziția mea, am 50 și ceva de instituții de cultură în subordine, oricând să vină și să spună, pentru că, dacă nu se întâmplă în timp real, lucrurile se vor acumula și vor intra într-o zonă de pseudo-normalitate, acceptată tacit de toată lumea”.

Principalele declarații, pe scurt:

• Despre premierul Nicoale Ciucă și acuzațiile de plagiat: Lumea care a făcut carieră la stat a simțit nevoia să se înconjoare de diplome. Poate că nu e cel mai bun comunicator public, dar avem miniștri care comunică. Eu nu am a-i reproșa nimic domnului Ciucă. Îmi doresc să nu fie adevărat;
• Despre coaliție: Aș da nota 8, spre 9, pentru că nu există sincope în guvernare. Lucrurile chiar funcționează, ne mișcăm înainte într-un context de multiple crize. Nu cred că PNL va putea face o guvernare singur, după 2024, la cum merg lucrurile acum;
• Despre suspendarea angajărilor la stat de la 1 iulie: PNRR are nenumărate jaloane, are nevoie de forță de muncă specializată în zona atragerii de fonduri europene și probabil că există această fereastră, în care fiecare minister care are jaloane importante în zona PNRR să își poată atrage specialiștii necesari;
• Despre analfabetismul funcțional în rândul elevilor români: E nevoie de reforme profunde. În cazul meu, să fii al 31-lea ministru al Culturii, în 31 de ani, este extrem de complicat. Este extrem de greu să poți să duci un proiect până la capăt. Poate că înțelegem și noi că este momentul unui plan. Altfel, e Sisif;
• Despre restaurarea patrimoniului construit: Mi-ar fi plăcut să văd foarte mulți bani pe renovare și restaurare de monumente istorice, nu avem;

Europa Liberă: Domnule ministru, Ludovic Orban, președintele partidului Forța Dreptei spune pentru Europa Liberă că PNL a devenit anexa PSD. Lucian Bode spune pentru Digi 24 că acordă nota 7 colaborării cu PSD și e convins că PNL poate da guvernarea României în 2024, căci PNL dă guvernări, nu participă la guvernare în calitate de partid balama. Cum e în coaliție? Cum vă înțelegeți?

Lucian Romașcanu: Sunt declarații politice, ca să nu spun politicianiste. Domnul Orban e pe drumul spre ieșire din viața politică și atunci, probabil, încearcă să își creeze o oarecare masă critică în cadrul simpatizanților liberali, făcând acest tip de acuzații. Nu e nimic surprinzător.

Lucian Romașcanu despre politică și „moda” doctoratelor

Domnul Bode a dat o notă ok, până la urmă, 7, deși eu aș da mai mult de atât, pentru că lucrurile chiar au funcționat. Intrarea PSD la guvernare s-a simțit în absolut toate planurile, de la energie, până la pachetul social și pachetul de sprijin pentru România.

Legat de ceea ce vor face dumnealor în 2024, fiecare își creează strategia pe care o consideră optimă. Domnul Bode este în marja, ca să spun așa, a celebrării, aniversării Partidului Național Liberal, transmite mesaje, sigur, pentru susținătorii liberali.

Vorbim și de o întrunire la vila Brătienilor de la Florica, pe care Partidul Social Democrat, prin miniștrii de atunci, Ioan Vulpescu și cu mine, a achiziționat-o pentru statul român, ceea ce înseamnă că, iată, am participat și noi la istoria liberalilor. Deci, mesajele pe care le transmite sunt în această marjă.

Din punctul meu de vedere, și asta este doar o părere personală, dar ne mai uităm și noi pe cifre, nu cred că Partidul Național Liberal va putea face o guvernare singur, la cum merg lucrurile acum.

Nimeni, cel puțin în actuala coaliție, nu a considerat Partidul Național Liberal balama. Nu știu la cine se referă și de ce are această exprimare în discurs, pentru că Partidul Național Liberal și Partidul Social Democrat, împreună cu UDMR și minoritățile, au o împărțire corectă în cadrul Guvernului, în funcție de ponderile parlamentare. Nu poate fi un partid balama, e un partid important, este cel mai mare partid al dreptei din România.

Europa Liberă: Și ce notă ați da colaborării cu PNL?

Lucian Romașcanu: În actul de guvernare, efectiv, eu cred că nota merge 8, spre 9, pentru că nu există sincope în guvernare. Domnul Ciucă e un prim-ministru extrem de bun, harnic și un om care ține echilibrul guvernării între aceste trei partide, iar lucrurile chiar funcționează, mă rog, într-un loc mai bine, într-un loc mai puțin bine, dar ne mișcăm înainte într-un context de multiple crize.

Europa Liberă: De ce nu credeți în forța partidului lui Ludovic Orban?

Lucian Romașcanu: Eu nu pot să uit și probabil nici oamenii nu pot uita că, totuși, doi ani de zile, Partidul Național Liberal a guvernat singur sau cu USR și performanțele nu au fost cele mai așteptate. Iar lucrurile astea probabil că lasă o urmă electorală, undeva.

Din punctul meu de vedere, complementaritatea PSD-PNL poate să fie și este un câștig pentru România, cel puțin în acest moment și poate să fie, dacă decidenții politici vor decide în consecință, și o formulă pentru după 2024.

Europa Liberă: Tot Ludovic Orban spune pentru Europa Liberă că există o mână nevăzută a serviciilor secrete în partide.

Lucian Romașcanu: Eu îl respect pe domnul Orban pentru toți cei 30 și ceva de ani în politică. Dânsul e cam ultimul, cum i s-a mai spus, dinozaur al politicii românești. E o zbatere.

Nu văd de ce trebuie să vorbesc eu despre domnul Orban care, în momentul de față, nu are decât discurs, nu are partid care să conteze, nu are forță politică. Oricine poate să se exprime în spațiul public. Nu văd de ce trebuie să-i dau importanță.

Europa Liberă: Spuneați că premierul face o treabă foarte bună și reușește să vă adune, să vă unească. Cum vedeți acuzațiile de plagiat la adresa premierului Nicolaie Ciucă. Și firește că ne întrebăm de ce nu putem afla adevărul?

Lucian Romașcanu: Cred că lucrurile se îndreaptă spre aflarea adevărului. Înțeleg că există o cercetare penală pe această chestiune.

Europa Liberă: Deocamdată totul e blocat.

Lucian Romașcanu: Bănuiesc că niște oameni lucrează la dosarul acesta.

Europa Liberă: Lucrează ca să rămână blocat.

Lucian Romașcanu: Asta nu pot eu să știu. Nu fac parte din structurile cu pricina și nici nu vreau să am de-a face cu ele, vă spun cinstit, dar, din punctul meu de vedere, este un lucru rău. Și eu am debutat cu o lucrare de doctorat care chiar îmi place foarte tare, pe diplomație culturală și voi fi foarte atent dacă o voi duce la capăt.

Presiunea pe a avea doctorate a fost de două feluri. A fost o dată o modă. Eu mi-am făcut exact câtă școală am avut nevoie, am lucrat 27 de ani în privat, dar lumea care a făcut mult mai multă carieră la stat a simțit nevoia să se înconjoare de diplome și acesta era capacul, domne trebuie să fiu și eu doctor în ceva. Moda asta a cam trecut, sper, și am văzut oameni care chiar au renunțat la a merge înainte cu lucrările de doctorat.

În schimb, este o altă presiune, aceea, pe de o parte a carierei universitare, nu poți intra ca asistent universitar decât dacă ești doctorand sau ai doctorat și vin acei bani care sunt 900 și ceva de lei pe lună pentru titlul de doctor, ceea ce a creat o presiune falsă de a fi doctor.

Nu, doctor în ceva ești dacă poți să aduci un plus științific, de cercetare, ceva ce chiar nu s-a mai făcut. Dacă faci doctoratul pentru bani sau pentru cariera la stat nu e în regulă.

Am vorbit și cu domnul ministru Sorin Câmpeanu, probabil o să modifice niște lucruri în ceea ce înseamnă nevoia de doctorate pe anumite poziții din învățământ, pentru a scădea această presiune, ca toată lumea să fie doctor în ceva.

În legătură cu premierul, eu aștept cu interes să vedem rezolvarea acestei chestiuni. Îmi doresc din tot sufletul, pentru domnul Ciucă și pentru stabilitatea guvernării, ca lucrurile care sunt spuse în spațiul public să fie false.

Europa Liberă: Și ce ar fi dacă ar fi adevărat, domnule ministru, dacă premierul a plagiat, ce facem, ce urmează?

Lucian Romașcanu: E un om de onoare și cred că a și declarat lucrul acesta în spațiul public, va lua decizia cea mai corectă pentru dumnealui și pentru guvernare, în momentul în care acel verdict va fi pozitiv. Eu îmi doresc pentru el, pentru guvernare și, în general, pentru România, să nu fie adevărat.

Dacă mai țineți minte, acum nu multe luni în urmă, era un scandal continuu, PNL, USR, ba ai mei, ba ai tăi. Când ai război, ai și pandemie, ai criză economică care se apropie, ai criză energetică care ne omoară pe toți, un asemenea tip de instabilitate nu ar fi deloc bun pentru România.

Europa Liberă: Spuneți că premierul face o treabă bună. Sunt voci în spațiul public, analiști economici, specialiști în politică externă, în politică internă, care spun că prim-ministrul este anost, are un discurs anost, nu cunoaște economie, nu cunoaște comunicare, nu știe să vorbească.

Lucian Romașcanu: Nu am văzut foarte multe articole în sensul acesta. Eu vă spun un lucru pe care îl simt. Și eu am fost manager, dânsul e un soi de manager și nu poți să le știi tu pe toate. Cel mai important lucru în a merge înainte, fie cu o companie, fie cu o țară, fie cu un minister, este echipa. Nu poți să fii tu factotum. Și poți să ai calități și scăderi în anumite zone.

Poate că nu e cel mai bun comunicator public. Avem miniștri care comunică, avem oameni la Departamentul de Comunicare al Guvernului. Eu nu am a-i reproșa nimic domnului Ciucă. Este un tip extrem de deschis, este acolo ori de câte ori ai nevoie și treaba merge. Nu ați văzut atacuri, nu ați văzut lovituri de ambele părți.

Europa Liberă: Opoziția fix de asta vă acuză. USR spune că tocmai această liniște reprezintă pericolul pentru democrație.

Lucian Romașcanu: Nu e liniște, există un permanent tumult în societate și un dialog pe pensii, pe salarii, pe prețul la energie, nu e liniște deloc. Este o pace în interiorul guvernării, care duce la progres. Adică nu stăm să ne acuzăm unii pe alții, să ne biciuim pe linia de comunicare, să răspundem la acuze.

Europa Liberă: Ce mesaj le-ați transmite tinerilor? Sunt tineri, sunt studenți care învață, care sunt interesați să facă mai mult pentru ei, pentru țară, care poate vor să intre în politică și văd cum ajungi în politică. Și văd că însuși premierul este acuzat de plagiat și poate se va dovedi într-un final că a plagiat.

Lucian Romașcanu: Noi am avut o criză a modelelor și probabil că o avem în continuare. Din păcate, traseele în politică, în anumite cazuri, au fost moștenite, lucruri pe care le consider fundamental nesănătoase.

Le spun tuturor celor tineri să aibă întâi un job, să treacă o perioadă intensă prin zona privată, o zonă în care să-și câștige singuri existența, pentru a înțelege ce se întâmplă în societate, iar apoi să fie promovați pe linie politică, dacă merită.

Meritocrația este criteriul care ar trebui să stea la baza selecției politice.

Eu vorbesc în numele Partidului Social Democrat acum și spun că Parlamentul României este în proporție de 50 - 60% schimbat față de etapa trecută. Nu mai există o rudenii în Parlament, erau soț, soție, copil, la un moment dat, toată lumea era parlamentar, nu mai exista oameni cu probleme penale din partea PSD în Parlament.

Există structuri ale Tineretului Social-Democrat care promovează tineri, niște oameni extraordinar de buni, care nu fac politică decât din punctul de vedere al servirii comunității, fără să aibă un serviciu din asta, iar viitorul este al lor. Acum, noi avem o clasă politică ce moștenește niște tare, dar mișcările, transformările se văd, totuși.

Europa Liberă: Sunt noi măsuri, un nou pachet anunțat de Coaliție pe Facebook, fără a da alte informații. Printre acestea: diminuarea cheltuielilor cu cel puțin 10 la sută, suspendarea angajărilor la stat din 1 iulie, accelerarea absorbției fondurilor europene. Întrebările există: cum anume am putea, de exemplu, diminua cheltuielile bugetare cu cel puțin 10 la sută? Sau de ce suspendăm angajările la stat din 1 iulie, adică peste câteva săptămâni și nu de azi, nu de mâine sau măcar de săptămâna viitoare?

Lucian Romașcanu: Reducerea cheltuielilor este o posibilitate care stă la îndemâna oricui. Sigur că execuția bugetară este cel mai important criteriu pe care mergi în evaluarea performanței unui minister.

Lucian Romașcanu: nu avem bani pentru restaurarea monumentelor

Există scăderi pe anumite capitole în execuția bugetară și acolo se pot face economii. În momentul în care vine rectificarea, pe zonele unde nu ai putut fi performant, banii respectivi pot fi luați și trecuți la economie sau redistribuiți între ministere.

Legat de angajări la statul, acest PNRR, care este extrem de complex și care are nenumărate jaloane, are nevoie de forță de muncă specializată în zona atragerii de fonduri europene și probabil că există această fereastră, în care fiecare minister care are jaloane importante în zona PNRR să își poată atrage specialiștii necesari, după care intrăm într-o logică normală, cum a mai fost în situații complicate în România, în care se îngheață angajările.

Europa Liberă: USR spune că abia acum începe cursa, până la 1 iulie asta o să faceți, peste tot angajări la stat, fără a mai da explicații.

Lucian Romașcanu: USR a fost unul din campionii angajărilor la stat. În guvernarea lor au crescut angajările la stat cu vreo 50 de mii de oameni. Eu înțeleg că se zbat, fiind insignifianți în momentul de față și încearcă să iasă cu orice de acolo. Nu e cazul.

O să vedem ce o să ne spună la sfârșit numerele, după această perioadă, și unde s-au făcut angajările. Sunt convins că e vorba doar de oameni în zona de absorbție a fondurilor.

Europa Liberă: Și accelerarea pe absorbția fondurilor europene se va întâmpla?

Lucian Romașcanu: Suntem obligați să o facem. Avem de îndeplinit niște jaloane, în mare parte le avem făcute, și trebuie să vină cele 3 miliarde de euro, bani extrem de importanți pentru noi, pentru dezvoltare, pentru stabilitatea cursului, pentru tot ce înseamnă România.

Există săptămânal ședințe pe PNRR. Toată lumea este cuplată la efortul acesta. Eu sunt convins că nu vom rata această șansă de modernizare a României.

Europa Liberă: PNRR pe Cultură. Cum stăm, câștigăm banii aceștia sau îi pierdem?

Lucian Romașcanu: Pe cultură îi luăm obligatoriu, dar mi-ar fi plăcut foarte tare să ne uităm mai mult în zona culturală. Noi avem 18 milioane de euro alocați direct culturii, restul sunt niște programe cuplate turism-cultură. La noi există patru proiecte, cele mai multe legate de digitalizarea modului în care se face finanțarea, digitalizarea filmelor, a arhivei.

Mi-ar fi plăcut să văd foarte mulți bani pe renovare și restaurare de monumente istorice, nu avem. Există planul care duce majoritatea banilor către anvelopare și izolare termică a locuințelor. Dar pe zona asta sensibilă, a monumentelor istorice, n-avem mai nimic.

N-am făcut nimic cu restaurările, nici pe banii bugetului, nu avem nici în PNRR și vă spun că este o chestiune dramatică și va trebui să fie o prioritate, dacă nu chiar una de siguranță națională.

Europa Liberă: Care sunt ultimele informații pe care le aveți în legătură cu ancheta TVR privind Eurovision? România descalificată de organizatori, care vorbesc despre anumite nereguli, vot suspect acordat între mai multe țări, printre care și România.

Lucian Romașcanu: E de râsu’ plânsu’. Deci, de când ne uităm noi la Eurovisionu’ ăsta prăfuit, toată lumea se votează în gașcă. Balticele între ele, nordicii între ei, latinii între ei, acum, brusc, Eurovisionul și-a dat seama că e ceva necurat în acest vot.

Lucian Romașcanu - un Eurovision „prăfuit”

Eu cred că a fost o decizie politică a Eurovisionului să susțină o anumită țară, și anume Ucraina, și cred că a făcut foarte rău Ucrainei acest tip de abordare, pentru că Ucraina putea câștiga pe merit sau putea pierde pe merit.

Din ce înțeleg de la cei de la TVR, vina nu este a lor. Vor să retragă TVR-ul din Eurovision și cer socoteală mai departe.

Tot ce pot să vă spun este că îmi doresc foarte tare ca la noi să nu fi fost nimic. Dacă se va dovedi că este ceva la noi, conducerea TVR trebuie să plece. Este cel mai rău lucru care se putea întâmpla.

Binele din răul acesta ar putea fi o reformare fundamentală a Eurovisionului. Să încetăm acest vot de specialiști, să lăsăm doar publicul să voteze.

Noi suntem într-o situație aparte, avem aceeași cultură cu Republica Moldova, suntem unii și aceiași din acest punct de vedere. Și poate că o melodie sau un concurent comun România - Moldova ar rezolva și problema votului dintre noi și atunci lucrurile sunt clare.

Dar Eurovisionul trebuie să se întoarcă la ce a fost, un concurs de muzică, în primul rând, unde s-a votat muzica și nu politica și să fie un factor de unitate, nu de separare a țărilor. El s-a născut ca să ne unească și ne-am bucurat toți. ABBA a fost la Eurovision. Adică s-au întâmplat lucruri mărețe.

Europa Liberă: Spuneți că e nevoie să plece conducerea TVR dacă se va dovedi votul în gașcă, despre care vorbeați.

Lucian Romașcanu: Absolut, sigur, dacă au raportat ceva față de ceea ce a fost inițial în voturile lor sau dacă au existat înțelegeri.

Europa Liberă: Ați vorbit cu președintele TVR, Dan Turturică? Ce v-a spus?

Lucian Romașcanu: Nu am vorbit, pentru că Televiziunea Română nu este în aria mea de activitate. Poate că o să o fac, dar n-aș vrea să se creadă că intru cu presiuni politice pe ceea ce fac ei acolo. Probabil că cineva va trebui să investigheze acest lucru și o să avem un raport.

Europa Liberă: Viorica Vodă și declarațiile făcute la Premiile Gopo. Vorbea despre hărțuire, despre o traumă pe care a trăit-o în teatru, compromisuri. Spunea pentru Europa Liberă că actoria e o meserie de găști, se încurajează călcatul pe cadavre. Actorul Tudor Chirilă a reacționat spunând că așa e în teatru, condiționarea ascensiunii de favoruri sexuale e de notorietate, doar că e o notorietate îngropată sub tăcere. Cum le priviți?

Lucian Romașcanu: Orice act de agresiune e inacceptabil. Orice act de a impune un anumit tip de comportament unui om care depinde de tine, fie material, fie psihologic, că e un actor care are nevoie de un rol și atunci tu fiind în poziție de putere îi soliciți să facă niște lucruri împotriva voinței, acest lucru trebuie penalizat în orice moment și cât mai dur cu putință.

Ministrul Culturii: România e „un pic misogină”

Trebuie ca doamna Vodă și restul celor care au trăit asemenea experiențe să iasă public. Mi-ar plăcea ca aceste ieșiri publice să fie în timp real, pentru că, după 10 ani, după 15, după 20 de ani, poți să fii pus la îndoială în afirmațiile tale.

Și atunci, dacă lucrurile se vor face în timp real, breasla va reacționa, poate negativ la început, dar se va curăța după aceea, iar lucrurile nu se vor mai acumula. Ai pățit-o, ieși, vine poliția și la revedere. Ieșiți acum, lucrurile pot fi și dovedite și penalizate.

Europa Liberă: N-au ajuns la urechile dumneavoastră informații cum că tinerele actrițe sunt hărțuite sexual ca să câștige roluri?

Lucian Romașcanu: Noi suntem o societate care este un pic misogină, trebuie să recunoaștem acest lucru, iar câteodată tipul acesta de informații se transferă anecdotic și nu cu gravitatea care ar trebui să o însoțească.

Am aflat, am văzut și eu, au fost în mandate, care n-au fost ale mele, plângeri către miniștri că au existat hărțuiri din partea managementului către anumite actrițe, dar plângerile au fost doar către ministru, eu nu am văzut să se meargă către organele statului care pot face ceva.

Ministrul Culturii poate să spună că va face un control intern, dar ministrul, ministerul nu au posibilitatea să poată derula o anchetă, așa cum pot face poliția, procuratura.

Europa Liberă: Puteți înțelege tinerele actrițe care se tem că nu o să fie ajutate și că societatea, de fapt, va îndrepta degetul tot către ele?

Lucian Romașcanu: E posibil să îți fie frică să nu îți pierzi orice șansă de viitor, dar trebuie să înțeleagă toată lumea care este supusă unui asemenea tratament că tolerarea lui va duce la perpetuarea lui.

Și atunci le încurajez, din poziția mea, căci am 50 și ceva de instituții de cultură în subordine, oricând să vină și să spună, pentru că, dacă nu se întâmplă în timp real, lucrurile se vor acumula și vor intra într-o zonă de pseudo-normalitate, acceptată tacit de toată lumea.

Nu trebuie făcut niciun compromis, iar lucrurile trebuie anunțate atunci când se întâmplă.

Europa Liberă: La ce cote credeți că este în prezent propaganda rusă în instituțiile de cultură din România? Ne referim și la ce s-a întâmplat la Teatrul Național București, cu distribuirea ziarului cu mesaje pro-Kremlin la o piesă pusă în scenă de Dan Puric.

Lucian Romașcanu: Eu cred că e foarte jos. Un al doilea caz eu nu am văzut, nu s-a întâmplat și nu există un curent într-o asemenea direcție.

Ce s-a întâmplat la Teatrul Național, a fost o anchetă internă a teatrului, a fost o anchetă a Corpului de Control al ministrului și este și o anchetă penală în derulare. Cât e cercetare penală, nu pot vorbi despre raport.

Pot să vă spun doar că managementul de acolo, în fondul problemei, nu este de vină, pentru că, atunci când se închiriază sălile pentru diverse spectacole, se iau banii și responsabilitatea este a acelora de acolo. În schimb, există proceduri care trebuie updaptate și implementate prin contracte mult mai bine scrise, prin controlul pre și post spectacol.

A fost un accident fundamental nefericit. Înțeleg că nici măcar conducerea revistei n-a știut. Un domn și-a luat singur misiunea de a face puțin marketing pentru această publicație. Mi-am exprimat regretul, dar lucrurile nu au derapat. Mai departe, a fost un foc de paie.

Europa Liberă: Cultura în vreme de război și artiștii în vreme de război. Rusia, eliminată din sport, eliminată din evenimentele culturale, izolată practic sportiv și cultural. Marilor artiști ruși li se cere să se dezică de Vladimir Putin, de războiul său, să militeze pentru încetarea focului.

Lucian Romașcanu: Eu cred că, pe de o parte, trebuie o atitudine extrem de fermă împotriva Rusiei, în general și, inevitabil, acest lucru atinge și cetățeni nevinovați în raport cu sistemul de acolo.

Pe de altă parte, ar trebui să fie făcută și o evaluare mai atentă a celor care sunt opriți. Sunt sportivi care nu au voie să meargă la Roland Garros, de exemplu. Cred că e un pic exagerat. Sau artiști.

Mai există acest exces de zel pe care nu cred că trebuie să-l urmăm și noi, de a evita de a-i pune în scenă pe marii ruși, care, totuși, înseamnă imens în cultura mondială și care n-au nicio vină, murind cu o sută de ani inainte să fie Putin la putere. Acolo cred că ar trebui să fim mai atenți.

Europa Liberă: Cum vedeți prezentul și viitorul României dacă e să ne referim la datele BRIO, conform cărora 42 la sută dintre elevii români sunt analfabeți funcțional? Care e viitorul nostru?

Lucian Romașcanu: Cu neplăcere am văzut și declarația domnului ministru Sorin Câmpeanu care a spus că educația este la punctul minim. E nevoie de reforme profunde. Trebuie reinstituit respectul profund pe toate planurile către corpul didactic care și-a pierdut din prestigiu.

Ministrul Culturii Romașcanu despre analfabetism funcțional

Deja, elevii ceartă profesorii, deja, părinții elevilor ceartă profesorii că nu își primesc notele. În momentul de față, profesorii se simt complexați pentru că nu sunt puși la locul lor. Le e foarte greu să se impună.

Programele se schimbă mai tot timpul. Legea educației cred că este una din cele mai amendate legi din România. Predictibilitate zero. Deci, nu știi ce o să fie la capacitate anul viitor. Nu știi ce o să fie la BAC, rezidențiatele ba se țin, ba nu se țin.

În cazul meu, să fii al 31-lea ministru al Culturii în 31 de ani este extrem de complicat. Este extrem de greu să poți să duci un proiect până la capăt. Poate că înțelegem și noi că este momentul unui plan, să existe la nivel strategic niște linii directoare pe care orice ministru care vine să meargă pe ele. Altfel, e Sisif.

Europa Liberă: Vorbim, de fapt, despre România ne-educată a președintelui Klaus Iohannis?

Lucian Romașcanu: România ne-educată nu cred că este neapărat a președintelui. Sigur că domnul președinte a ridicat ștacheta unor așteptări mari cu acest proiect, dar România ne-educată este rezultatul a 30 de ani de bâlbe, de interese, de fabrici de diplome, de lipsă de coerență în îndrumarea copiilor către viitorul lor educațional și profesional.

Mă uit cu mare invidie în Germania, din clasa a patra știu dacă o să o ia spre facultate sau spre școli tehnice. La noi, toată lumea trebuie să aibă o facultate. Și de aici toate compromisurile. Trebuie să avem o piață a muncii conectată la piața învățământului.

În cultură, sunt peste 4.000 de actori freelanceri și doar vreo 300 - 400 angajați cu contracte de muncă. Acei până la 4.000 au avut speranța unei cariere.

Li s-a spus că sunt talentați. Avem foarte multă frustrare în mediul artistic pentru că piața nu poate să-i absoarbă pe toți acești oameni. Deci, avem mari probleme în zona educațională care trebuie corectate.