3 minute | Peste 50 de civili ucraineni uciși la un parastas, mega-summit european cu eșec și #dependențele românilor

Cadavrul unei femei ucise, cu un bilet cu numele ei sub o piatră, în satul Hroza din regiunea ucraineană Harkov, 5 octombrie 2023.

Rusia a ucis cel puțin 50 de civili, printre care și un copil de 6 ani, într-un singur atac aerian. Reuniunea liderilor europeni din Granada este catalogată ca un eșec, iar România își află dependențele.

Nu poate fi deloc o dimineață bună atunci când revista presei începe cu o știre despre zeci de civili uciși în război.

  • Atacul Rusiei din satul ucrainean Hroza a fost unul dintre cele mai grave împotriva civililor din cele 19 luni de război. Un băiat de 6 ani se numără printre cei peste 50 de morți.
  • Summitul celor 50 de lideri europeni organizat în Spania s-a încheiat fără un rezultat concret, iar conferința principală de presă a fost așteptată degeaba de sute de jurnaliști.
  • La Europa Liberă începe astăzi seria de reportaje despre #dependențe. Cum arată viața după 13 ani de consum de droguri?

Civili uciși la comemorarea unui soldat

Cel puțin 51 de oameni veniți pentru un parastas la magazinul din satul Hroza, cu o populație de circa 300 de locuitori, au fost uciși pe loc de o rachetă Iskander trasă de armata rusă, scrie Europa Liberă.

Oamenii se adunaseră ieri pentru parastasul unui soldat ucis în război atunci când a avut loc atacul asupra satului fără obiective militare în apropiere, spun oficialii ucraineni citați de CNN.

Corespondenții RFE/RL au vizitat satul la câteva ore după atacul mortal și au vorbit cu localnicii.

„Mulți oameni au murit, fratele meu a murit, nora mea a murit, mama mea a murit. Nu știu ce să mai spun, mulți oameni pe care îi știam au murit”, a spus un bărbat.

O fotogalerie RFE/RL arată amploarea tragediei. „Din fiecare familie, din fiecare gospodărie, au fost oameni prezenți la această comemorare. Este o tragedie groaznică”, a declarat ministrul ucrainean de Interne, Ihor Klimenko.

Cadavre ale civililor uciși, Hroza, Ucraina, 5 octombrie 2023.

Președintele Volodimir Zelenski a declarat în discursul de aseară că „teroriştii ruşi au dat o lovitură care nici măcar nu poate fi numită animalică. Pentru că ar fi o insultă la adresa animalelor”.

Autoritățile de la Kiev au mai anunțat ieri seară că 26.000 de persoane sunt dispărute de la începutul războiului, iar 11.000 sunt civili, conform serviciului ucrainean al RFE/RL.

Între timp, Vladimir Putin a intensificat retorica războiului nuclear, afirmând că Rusia a testat cu succes racheta de croazieră strategică Burevestnik, cu propulsie nucleară și capacitate nucleară, informează The Guardian.

Președintele rus, care va împlini sâmbătă 71 de ani, a sugerat că țara sa ar putea relua testele nucleare pentru prima dată după trei decenii.

De asemenea, el a sugerat o nouă variantă pentru prăbușirea avionului în care se afla Evgheni Prigojin, pe 23 august: o posibilă sinucidere accidentală pe fondul consumului de alcool și cocaină, scrie The New York Times.

„Fragmente de grenade de mână au fost găsite în corpurile celor uciși în accident. Nu a existat niciun impact extern asupra avionului - acesta este deja un fapt stabilit”, a susținut Putin.

Dronele chinezești DJI sunt vândute în continuare companiilor rusești și centrelor de antrenament implicate în război, informează RFE/RL.

Eșec la mega-summit

Aproape 50 de lideri europeni au participat săptămâna aceasta la Summitul Comunității Politice Europene, în orașul spaniol Granada.

The Guardian scrie că liderii europeni s-au raliat în jurul președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, căruia i-au transmis că nu vor ezista să susțină Ucraina, îngrijorați de posibilele întreruperi ale ajutorului american.

„Acesta este un mesaj puternic pentru Putin, de la Dublin la Chișinău, că nu tolerăm agresiunea împotriva unui stat suveran”, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Dar Politico relatează că „mega-întâlnirea liderilor europeni s-a terminat cu un eșec: 49 de lideri, 700 de jurnaliști, zeci de întâlniri bilaterale... și nicio decizie.”

Principala conferință de presă a fost anulată fără explicații, iar liderii europeni nu au reușit vreun progres semnificativ cu privire la război sau la problemele regionale: să medieze pacea între Armenia și Azerbaidjan, să reducă tensiunile din Balcani sau să poarte o discuție strategică despre securitatea continentului.

Premierul spaniol Pedro Sanchez ține un discurs în timpul unei sesiuni plenare a summitului Comunității Politice Europene, la Palacio de Congreso din Granada, în sudul Spaniei, 5 octombrie 2023.

Fostul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a spus într-un interviu publicat joi de ziarul german Augsburger Allgemeine că Ucraina este „coruptă masiv” și că nu este pregătită pentru aderare.

„Promisiunile false nu fac bine nici Uniunii Europene, nici Ucrainei. (...) Nu trebuie făcute promisiuni false oamenilor din Ucraina, care suferă până peste cap”, a spus fostul lider CE între 2015-2019.

De asemenea, UE ar trebui să înceapă în acest an discuțiile de aderare cu Republica Moldova, conform unui vot majoritar al Parlamentului European de ieri, dar fără caracter obligatoriu, relatează Politico.

Fostul negociator-șef al României pentru aderarea la UE, Vasile Pușcaș, a spus într-un interviu pentru Europa Liberă Moldova că țara va fi pe cont propriu în negocierile cu Bruxellesul, nu la pachet cu Ucraina. „Meritul este individual”, a spus el.

Jurnalist-lăutar

Jurnaliștii de la GSP și Libertatea scriu despre presiunile la care sunt supuși după demiterea redactorului-șef al GSP, Cătălin Țepelin.

„Șefilor de la Ringier li s-a spus foarte clar încă dinainte să preia Gazeta Sporturilor că nu negociem libertatea editorială. Noi scriem și relatăm faptele așa cum sunt”, a spus unul dintre editorii ziarului sportiv.

„Jurnaliștii nu sunt lăutari, nu sunt plătiți să scrie ce vrei tu”, a completat Cristina Lupu, directorul executiv al Centrului pentru Jurnalism Independent.

Iar directorul editorial al PressOne, Adrian Mihălțianu, scrie cât de greu este să finanțezi etic presa independentă.

Supraaglomerare, rele tratamente, personal insuficient, pacienţi legaţi de paturi sau calorifere, iar terapia cu medicamente este utilizată la scară largă - sunt concluziile Comitetului pentru Prevenirea Torturii după o vizită inopinată la câteva spitale de psihiatrie din România, scrie News.ro.

Din Europa Liberă puteți citi cum Poliția Capitalei credea că o firmă îi păzește probele din anchete, despre decizia CCR privind interzicerea cumulului pensie/salariu la stat și despre noul sistem antidronă pe care îl va primi România.

Guvernul a aprobat ieri ordonanța de urgență care crește taxele pentru operatorii de jocuri de noroc. Europa Liberă a analizat cum arată războiul împotriva pariurilor și păcănelelor: bannere mai mici și taxe mai mari, profitul rămâne în țară.

În plus, cele șase milioane de euro pentru combaterea dependenței de păcănele sunt necheltuite, dar Executivul vrea să crească suma.

Hotnews îi prezintă pe influencerii Generației Z care s-au luptat cu păcănelele înainte să le remarce Marcel Ciolacu. Prezent la un eveniment monden miercuri seară, premierul Ciolacu s-a fotografiat cu un actor/vlogger testat pozitiv la cocaină în timp ce se afla la volan, scrie G4Media.

Ordonanța de Urgență adoptată joi de Guvern majorează taxele pentru săli de păcănele și case de pariuri, inclusiv online. Cazinourile nu vor mai putea ademeni clienții cu afișaje exterioare de jackpot-uri ori cu premii în mașini și alte bunuri. (Colaj RFE/RL, foto: Inquam photos)

În acest context debutează astăzi seria #dependențe de la Europa Liberă: Consumul de droguri, boala tratată ca infracțiune. Cum arată viața după 13 ani de dependență și o vindecare miraculoasă.

Curs de Guvernare scrie despre subminarea metodică a luptei cu evaziunea fiscală: 98% din aparatura din vămile românești n-a mai fost utilizată de șase ani.

Libertatea a aflat care este „marea spaimă” a ministrului de Finanțe, Marcel Boloș: ținta de deficit bugetar poate crește cu 2% din PIB numai în luna decembrie.

Într-un interviu pentru Europa Liberă, profesorul Oliver Jens Schmitt, autor al biografiei lui Zelea Codreanu, explică ce favorizează ieșirea la suprafață a neolegionarismului românesc, în care se înscrie și AUR.

Alte știri:

Așteptăm mesajele voastre la adresa de e-mail treiminute@rferl.org și pe paginile noastre de Facebook și Instagram.

Podcastul SmartJob este pe Spotify, Apple Podcast și Google Podcast.

Weekend liniștit,
George