Plagiatul ministrului Bode și impactul asupra educației. „Circulă deja o glumă: UBB are un al treilea B, de la Bode”

Jurnalista Emilia Șercan demonstrează, într-un articol publicat joi, în PressOne, că aproape 20% din teza de doctorat a ministrului Afacerilor Interne, Lucian Bode, sunt suspecte de plagiat.

Procentul este de șase ori mai mare decât cel indicat de Comisia de Etică a UBB, care a transmis, pe baza unei analize cu softuri, că 2,95% din teză conține pasaje plagiate sau cu erori de citare.

Jurnalista, care a dezvăluit în ultimii ani o serie întreagă de cazuri suspecte de plagiat ale unor persoane publice, de la premierul Nicolae Ciucă, la fostul ministr al Educației Sorin Cîmpeanu, susține că Lucian Bode ar fi utilizat „o combinație de tehnici de camuflare a plagiatului” și a folosit intens „plagiatul prin traducere”, după ce a tradus mot-a-mot în română pagini întregi din autori străini, fără să le atribuie acestora.

Cercetarea propriu-zisă s-ar fi rezumat la compararea unor preţuri la combustibil, potrivi ei.

În urma dezvăluirilor jurnalistei Emilia Şercan, UBB a transmis în cursul zilei de joi că va reanaliza teza de doctorat a ministrului, inclusiv cu ajutorul unor experţi internaţionali.

Expertul în securitate naţională Hari Bucur Marcu a spus că a parcurs şi el teza de doctorat a ministrului - „Securitatea energetică și managementul resurselor la începutul secolului XXI. România în context european actual”, susţinută în 2018 la UBB, sub coordonarea profesorului Adrian Ivan.

„Ca structură, argumentaţie, e o lucrare şcolară, de tip referat, de genul 'uite ce am mai citit despre treaba asta'. Ei sunt mai atenţi să fie originali în titlu, decât în conţinut”, a spus Hari Bucur Marcu, care a şi scris o postare mai extinsă pe temă.

Lucrarea de doctorat a ministrului Lucian Bode se înscrie într-un tipar urmat şi de alţi politicieni, precum Victor Ponta sau Gabriel Oprea, pentru ascensiune politică, a adăugat el.

Reacția ministrului

Aflat la Berlin, pentru noi discuţii pe tema aderării României la Schengen, Lucian Bode a transmis Europei Libere că nu doreşte să facă noi declaraţii pe tema lucrării sale de doctorat.

„M-am pronunțat deja (inclusiv cu argumentație de ordin tehnic) și mi-am expus punctul de vedere, în special ulterior unor decizii clare, emise de instituții abilitate”.

El a adăugat că nu doreşte să se pronunţe „pe analizele unor persoane private, fără rol de instanță în acest caz”.

„Am văzut mai multe astfel de reacții publice, emise în momente precum acesta, dar nu doresc să le comentez. Pentru analizele valide, există legi, există instituții abilitate, care trebuie să își facă treaba (desigur, întotdeauna cu respectarea legii). După orice nouă analiză sau verdict emis în cadru instituțional - și mai ales legal - desigur că voi veni cu un punct de vedere”, a declarat el pentru Europa Liberă.

După verdictul Comisiei de Etică de la începutul lunii, UBB a fost criticată pentru că ar fi minimalizat posibila existenţă a plagiatului în doctoratul ministrului Lucian Bode.

Subiect de glume: Universitatea Babeș-Bolyai Bode

Asocierea unui caz de plagiat cu universitatea clujeană le poate aduce prejudicii de imagine studenţilor şi ar fi devenit chiar subiect de glume.

Onur, student în anul 2, spune că este luat peste picior de colegi din străinătate, din cauza cazurilor de plagiat.

„Am prieteni care stau în străinătate și le ziceam că studiez științe politice la UBB; au auzit de scandalul de la UBB și mă luau în derâdere: 'ce, eu o să plagiez lucrarea, că o să ajung ca Bode?' E deja și o glumă la nivelul Clujului, UBB nu mai are doi de B sunt trei de B: Babeș-Bolyai Bode”, povesteşte Onur Peţenchea, student la Ştiinţe Politice chiar la universitatea clujeană.

„Arată foarte scăderea nivelului de încredere a populației în educație”, mai spune tânărul student.

Scandalul afectează totuși credibilitatea sistemului

Cele mai recente scandaluri legate de plagiat, dar şi controversele stârnite de noile legi ale educaţiei tind să afecteze puternic imaginea educaţiei şi a mediului univesitar în special, adaugă studentul.

Bâlbâielile instituţiilor statului, inclusiv a universităţilor, în a tranşa problema plagiatelor poate reprezenta un argument în plus pentru absolvenţii de liceu de a studia în străinătate, spune preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor, Robert Avram.

Preşedintele Consiliului Elevilor, Robert Avram.

„În momentul în care există diferenţele acestea majore, între procentul de plagiat identificat de Comisia UBB, respectiv de către Emilia Şercan, este clar că e o problemă şi că undeva mizeria se încearcă să fie băgată sub preş. În sine, plagiatul trebuie să se bucure de toleranţă zero în sistem. Acolo unde e dovedit trebuie sancţionat aspru, cum se întâmplă în toate ţările civilizate”, spune el.

De altfel, într-un studiu recent realizat de Consiliu în rândul profesorilor şi elevilor din sistemul pre-universitar, jumătate din respondenţi au recunoscut că au plagiat într-o formă sau alta, a spus preşedintele Robert Avram.

„Dincolo de a transmite conţinuturile din programă către elevi şi de a transmite informaţii, şcoala trebuie să formeze caractere, să insufle un set de valori şi principii, astfel ca atunci când oamenii ies de pe băncile şcolii să respecte nişte norme de bază”, adaugă preşedintele Consiliului Naţional al Elevilor.

Cercetător: un doctorat plagiat ar trebuie să ducă la carantinarea şcolii doctorale care l-a emis

Luigi Bambulea, cercetător la Muzeul Literaturii Române.

Posibilul plagiat al ministrului Bode reprezintă simptomul unui sistem educaţional cu lipsuri serioase, subliniază Luigi Bambulea, cercetător ştiinţific la Muzeul Naţional al Literaturii Române şi lector asociat la Universitatea Naţională de Arte.

„Seria de plagiate grosolane demascate în și de către presă nu se limitează la tezele unor politicieni; trebuie verificate inclusiv doctorate ale managerilor culturali din sistemul public și ale multor dascăli universitari”, spune el.

Astfel, practica plagiatului nu ar trăda doar lipsă de caracter, carenţe etice sau neînţelegerea conceptului modern de doctorat, ci „provine dintr-un tip de sistem educațional care îi oferă condițiile de posibilitate”, susţine el.

Sistemul educaţional ar trebui astfel regândit, inclusiv prin renegocierea la nivel european a platformei Bologna, „dezastruoasă pentru mediile universitare din țările din eșalonul 2 european) poate furniza premisele pentru o viață academică sănătoasă”, a mai spus cercetătorul.

Doctoratul este în mod normal încununarea unui parcurs educaţional cu evaluări concludente, de la clasele primare - trecând prin gimnaziu, liceu, facultate, masterat - şi până la examenele de titularizare a profesorilor, culminând cu examenul de acceptare în stagiul doctoral.

Acesta „a devenit o formalitate, printre altele, din cauza finanțării per capita a instituțiilor superioare de învățământ”.

„Punctual: orice plagiat doctoral semnalat după acordarea titlului ar trebui să arunce în carantină școala doctorală implicată (după modelul carantinării spitalelor cu infecții nosocomiale), pentru orice profesor coordonator neglijent sau inapt de reperarea unui plagiat ar trebui să existe instrumente de avertizare sau de penalizare (până la retragerea abilitării)”, spune Luigi Bambulea.

„Numărul locurilor în școlile doctorale ar trebui corelat cu performanțele științifice și academice (inter)naționale ale instituției, iar plagiatul ar trebui asociat, judiciar, fraudei și furtului calificat, cu consecințele aferente (inclusiv pentru cazul în care instituția prejudiciată s-ar constitui în parte civilă a unui proces)”, a conchis el.

„Doctoratele devin sport de masă!”

Cazul plagiatului ministrului Bode vine pe fondul unei inflaţii atât a doctorilor cât şi a conducătorilor de doctorat, care nu au însă expertiza necesară în cercetare, spune Mihai Maci, lector la Universitatea din Oradea.

În ultimii zece ani, aproximativ 40.000 diplome de doctor au fost emise în România. „Doctoratul tinde să devină sport de masă”, afirmă el.

„Banalizarea doctoratelor s-a produs deja şi nu ţine doar de chestii ascunse, de generali cu nu ştiu câte stele, ci şi de mediul intelectual în sine. Nu avem o revistă naţională în care să discutăm despre problemele care le pun lucrările de doctorat, să fie publicate în avanpremieră ipoteze de cercetare; avem în schimb o sumedenie de reviste ce apar prin curţile facultăţilor şi în care scrie oricine orice vrea”, spune Mihai Maci.

Din punctul său de vedere, o soluţie foarte simplă pentru doctorate cu o calitate mai bună este ca „profesorii coordonatori să şi citească lucrarea” şi să ghideze într-adevăr doctorandul în cercetare.

Cazurile de doctorate suspecte de plagiat demonstrează şi „o obsesie pentru formele fără fond”, prezentă încă în societatea românească, dar o responsabilitate importantă o au şi universităţile, deoarece „nu au filtre suficient de serioase ca să nu fie acceptată o anumită lucrare”.

Calitatea conducătorilor de doctorat reprezintă în continuare o problemă a sistemului educaţional, care poate facilita inclusiv plagiatul, spune Cristian Hatu, președintele Centrului de Evaluare și Analize Educaționale.

„Văd că în toate discuţiile se vorbeşte de cei care au doctorate plagiate, dar prea puţin despre cei care au fost în comisiile de doctorat, cei care au supervizat un doctorat. E o discuţie şi despre căror profesori li se dă dreptul să coordoneze doctorat? Am avut şi eu profesori care ţineau nişte cursuri foarte slabe şi care coordonau doctorat. Dacă nu puteau ţine nişte cursuri măcar de nivel mediu, cum poţi să ai competenţa să coordonezi un doctorat de calitate”, spune Hatu.

Rectorul UBB: Am trimis mai multe recomandări şcolii doctorale

Universitatea Babeş-Bolyai a anunţat joi că va reanaliza teza, după ce „a luat act de noile informații apărute în spațiul public despre noi suspiciuni privind plagiatul în teza domnului Lucian Bode.

„Așa cum s-a angajat public pornind de la bunele practici internaționale de a aborda integritatea cu integritate, Comisia de Etică a UBB s-a autosesizat și va analiza teza din punctul de vedere al eticii academice pe baza acestor noi informații, după practici și mecanisme academice de referință, dincolo de analizele și dezbaterile sociale sau politice absolut naturale într-o democrație”.

Reprezentanţii UBB au menţionat că în comisia de analiză vor fi cooptaţi de această dată şi experţi internaţionali.

Întrebat despre responsabilitatea pe care o are în acest caz coordonatorul lucrării de doctorat, rectorul Daniel David a spus că universitatea a transmis mai multe recomandări şcolii doctorale.

„Am trimis către şcoala doctorală multe lucruri, le-am cerut să ne comunice care sunt standardele pentru publicare în domeniile lor, aşteptăm să vedem ce se confirmă din noile suspiciuni. Poţi să înţelegi că unui coordonator de doctorat îi scapă unele lucruri în procente mici, dar nu în procente mari”, afirmă David.

Daniel David a mai spus că UBB nu poate lua măsuri concrete legate de titlul de doctor al lui Lucian Bode - câtă vreme acesta nu face parte din comunitatea academică a universităţii - însă Comisia de Etică va duce şi noua analiză la bun sfârşit.

Rectorul UBB, Daniel David.

„O să vedem dacă suspiciunile prezentate de doamna Emilia Şercan se confirmă şi cât se confirmă; vom cere şcolii doctorale să facă toate diligenţele pentru a opera modificări într-o variantă republicată a cărţilor şi vom transmite pe site-ul nostru la nivelul tezei domnului Bode ce s-a constatat”, a spus rectorul UBB.

David a mai spus că dezbaterile legate de cazurile de plagiat ar trebui să conducă la proceduri transparente şi clare.

„Nicio universitate nu este ferită de astfel de situaţii, mai ales o şcoală doctorală cu mulţi doctoranzi; important este să ai mecanisme transparente, simple, prin care să poţi să tranşezi lucrurile şi să nu fii blocat, de exemplu, prin decizii ale Curţii Constituţionale”.