Măsurile, împreună cu mobilizarea suplimentară a patru avioane de luptă F-16 ale SUA și extinderea zonei interzise zborurilor, sunt un semn al îngrijorării în creștere din România și de la nivelul alianței NATO că războiul din Ucraina s-ar putea extinde pe teritoriul alianței nord-atlantice.
În noiembrie anul trecut, o rachetă a lovit sudul Poloniei, ucigând două persoane, declanșând o pentru scurt timp alarma de securitate, deși ulterior s-a stabilit că apărarea aeriană ucraineană a fost cea responsabilă. Acum, România este cea care se află în centrul atenției.
La scurt timp după ce s-a retras din acordul privind cerealele din Marea Neagră, la 17 iulie, Moscova a început să țintească porturile și depozitele ucrainene de-a lungul Dunării, într-o încercare aparentă de a bloca principala rută alternativă pentru exporturile agricole ale Ucrainei.
Îți mai recomandăm Șeful Armatei Române: Infrastructura României și navele comerciale pot fi lovite din greșeală de drone sau rachete care dau rateuriPrintre ținte s-au numărat porturile ucrainene Izmail și Reni, ambele situate peste Dunăre de teritoriul românesc.
Incidente izolate de aterizare a unor piese de drone în România subliniază riscul unei neînțelegeri, sau chiar mai rău, între Rusia și NATO, determinând forțele armate române să sporească securitatea în zonă pentru a proteja civilii, au declarat cele două surse.
Acestea au dorit să își păstreze anonimatul, având în vedere natura sensibilă a problemelor de securitate.
Armata a construit două adăposturi antiaeriene în micul cătun Plauru, la doar câteva sute de metri de Izmail, iar locuitorii de pe o zonă mai extinsă primesc alerte pe telefoanele mobile atunci când drone rusești sunt detectate îndreptându-se în direcția lor.
Tudor Cernegă, primarul comunei Ceatalchioi, de care aparține satul Plauru, a declarat, totuși, că semnalul mobil slab din zonă limitează eficiența avertismentelor.
Îți mai recomandăm MApN: „Resturile de dronă găsite miercuri, din aparate similare celor folosite de armata rusă. Mărim dispozitivele în zonă”Ministerul Apărării din România a declarat vinerea trecută că aproximativ 100 de soldați americani și patru avioane de producție americană F-16 Fighting Falcon au ajuns la baza militară aeriană de la Borcea, la aproximativ 150 km sud de Izmail.
De la jumătatea lunii septembrie, ministerul a extins, de asemenea, o zonă de interdicție aeriană de-a lungul unei secțiuni a frontierei cu Ucraina - până la 30 km adâncime în interiorul României și până la o înălțime de 4.000 de metri - ca măsură de descurajare a dronelor rusești care intră în spațiul aerian românesc pentru a atinge ținte inamice.
„România nu e ținta!”
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, le-a declarat joi reporterilor, la Kiev, că nu există nicio dovadă că atacurile rusești în apropierea graniței dintre Ucraina și România ar fi un atac deliberat asupra României, dar le-a descris drept „nechibzuite” și „destabilizatoare”.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului român al Apărării, Constantin Spânu, a spus de asemenea că nu există niciun indiciu că Rusia ar fi lansat un atac deliberat asupra României, dar că natura atacurilor asupra teritoriului ucrainean din apropiere a făcut practic imposibilă prevenirea tuturor incidentelor.
„Ele (dronele rusești) zboară la altitudini foarte joase, uneori la mai puțin de 200 de metri (asupra pământului)... sunt construite în așa fel încât sunt foarte puțin detectabile de undele radar”, a spus el.
Îți mai recomandăm Povestea unui sat-fantomă. Cum a ajuns Plauru, un cătun din Delta Dunării, pe harta războiului pornit de Rusia„Nici o țară din lume nu își poate proteja 100% spațiul aerian împotriva tuturor mijloacelor de atac.”
Sursele din apărare au spus că nu au cunoscut niciun caz în care drone rusești pe deplin funcționale să fi pătruns în spațiul aerian românesc și că cele trei cazuri cunoscute în care drone sau resturi de drone care au căzut în interiorul țării nu au inclus explozibili.
Aceștia au descris, de asemenea, o schimbare în tacticile rusești care ar putea favoriza astfel de greșeli.
La începutul campaniei de bombardamente susținute de pe Dunăre, în iulie, rușii au avut mai multe succese, deoarece Ucraina nu instalase sisteme apărare aeriană extinse, în zonă.
După ce a făcut-o, dronele de atac tind să zboare mai jos, ceea ce le face mai greu de lovit, urmează adesea cursul Dunării și sosesc în roiuri, posibil implicând drone fictive, pentru a încerca să extenueze apărarea Ucrainei, au declarat sursele.
Îți mai recomandăm Armata construiește adăposturi antiaeriene la Plauru, comuna Ceatalchioi. Convoiul cu materialele de construcție a ajuns deja în DeltăPrimarul Tudor Cernegă spune că se bucură că avertismentele sale cu privire la căderea unor componente de drone în zonă au avut un ecou.
"Acum două luni, când am vorbit despre suspiciunea că o dronă ar fi putut cădea aici, nu am fost luat în serios", a declarat el pentru Reuters. "Lucrurile s-au schimbat acum".