Președintele american Donald Trump a cerut, în sesiunea anuală a ONU, responsabilizarea Chinei și a Organizației Mondiale a Sănătății pentru declanșarea pandemiei de coronavirus și răspândirea ei la nivel global.
Liderul de la Casa Albă a făcut apel la memorie, pentru a aminti câteva dintre deciziile Chinei și ale OMS din timpul pandemiei, care au fost criticate de-a lungul timpului și de alte țări.
Printre acestea, președintele american a menționat decizia părții chineze de a-și lăsa cetățenii să părăsească țara la începutul pandemiei de coronavirus, deși în interiorul Chinei circulația era oprită. Un alt exemplu invocat de președintele Donald Trump a fost întârzierea cu care Organizația Mondială a Sănătății a arătat că virusul se transmite de la om la om, după ce China, sptămâni bune la începutul pandemiei dădea asigurări că lucrurile ar fi stat invers. A fost nevoie de intervenția cercetătorilor din alte țări pentru ca OMS să preia avertismentul despre puterea de propagare a coronavirusului de la om la om.
„Trebuie să tragem la răspundere națiunea care a dezlănțuit molima asupra lumii - China", a afirmat Donald Trump în mesajul preînregistrat și prezentat cu ocazia adunării anuale a ONU.
Your browser doesn’t support HTML5
Trump: „China trebuie să răspundă” în fața ONU pentru răspândirea coronavirusului
Statele Unite au părăsit Organizația Mondială a Sănătății, motivând eșecul în a preveni răspândirea pandemiei și faptul că a favorizat China prin deciziile luate și mesajele transmise la începutul pandemiei.
„Guvernul chinez și Organizația Mondială a Sănătății - care este în fapt controlată de China - au declarat eronat că nu există dovezi a transmiterii de la om la om", a continuat liderul de la Casa Albă.
„Mai târziu, au spus eronat că asimptomaticii nu răspândesc boala. Organizația Națiunilor Unite trebuie să tragă la răspundere China pentru acțiunile sale", a completat Donald Trump.
Discursul lui Xi Jinping de la Adunarea Generală a ONU, și el preînregistrat, arată că regimul comunist de la Beijing se aștepta la criticile americane. Xi s-a axat pe un apel de solidaritate la nivel global în lupta cu pandemia de coronavirus și a urmărit păstrarea autorității OMS în discursul său.
Your browser doesn’t support HTML5
Președintele chinez, Xi Jinping, avertizează asupra pericolului politizării pandemiei
„Trebuie să intensificăm solidaritatea și să trecem prin asta împreună", a afirmat liderul chinez. „Trebuie să urmăm învățămintele științei, să oferim rolul principal Organizației Mondiale a Sănătății și să lansăm un răspuns internațional comun. Orice încercare de a politiza subiectul, de a stigmatiza, trebuie respinsă".
Organizația Mondială a Sănătății a transmis, după discursul lui Donald Trump, că a prezentat din luna februarie studii care arătau transmiterea comunitară a virusului. Primele cazuri de coronavirus au apărut la finalul lui 2019 în China, iar Beijingul a anunțat abia la 31 decembrie 2019 existența unei gripe atipice pe teritoriul său.
Your browser doesn’t support HTML5
Președintele SUA despre combaterea pandemiei: „Cea mai agresivă mobilizare de la cel de-al Doilea Război Mondial”
Trump și Xi, liderii celor mai puternice două economii ale lumii, s-au adresat Adunării Generale a ONU într-un moment în care cele două state sunt la cel mai scăzut nivel al relațiilor diplomatice din ultimele decenii, cu tensiunile generate de gestionarea pandemiei de coronavirus care s-au alăturat disputelor pe comerț și tehnologie.
China s-a prezentat singură drept principalul susținător al multilateralismului.
„Nicio țară nu are dreptul de a domina politica globală, de a controla destinele altora sau de a ține avantajele generate de dezvoltare doar pentru interes propriu. Cu atât mai puțin ar trebui permis ca cineva să facă ce dorește și să fie liderul, agresorul sau șeful lumii. Unilateralismul este un drum închis", a afirmat Xi Jinping.
Discursul lui Xi vine în contextul în care observatorii militari au avertizat asupra ambițiilor Beijingului de a deveni prima putere militară a Chinei și care și-a pus în doctrina adoptată la ultimul congres al Partidului Comunist (2017) ca ascensiunea militară să coincidă cu declararea de „război prin orice mijloace” așa-numiților „inamici ai Republicii Populare”.
De asemenea, China a mai stabilit la o recentă reuniune la vârf a Partidului Comunist ca în următoarea perioadă regimul comunist să preia controlul companiilor private din această țară.
Donald Trump a mai cerut tragerea la răspundere a Chinei pentru lipsa acțiunilor privind protejarea mediului, dar nu a făcut nicio referire directă la problemele privind respectarea drepturile omului.
Washingtonul a crescut recent presiunea asupra Chinei pentru a răspunde tratamentului primit de minoritate uigură.
Cel mai recent, administrația Donald Trump a anunțat blocarea importurilor mai multe bunuri din provincia chineză Xinjiang sub acuzația că este folosită munca forțată a minorității musulmane minoritare.
Respectarea drepturilor omului a fost abordată de președintele francez Emmanuel Macron care a cerut o misiune specială sub egida ONU pentru a cerceta abuzurile asupra minorității musulmane uigure din provincia chineză Xinjian.
Peste un milion de persoane aparținând minorității uigure (de orgine turcică, musulmană), dar și din alte comunități musulmane, se află în centre de detenție pe care Beijingul le prezintă ca fiind centre de formare profesională destinate să ajute populația să își găsească un loc de muncă pentru a-i îndepărta de tentația extremismului islamic.
Uigurii și alți membri ai comunităților etnice musulmane din Xinjiang au fost supuși la unor controale repetate efectuate de autorități în urma cărora mare parte din comunitate a fost ridicată și plasată în lagăre de concentrare. Măsurile au început din 2017.
Mai multe rapoarte internaționale arată că ei au fost supuși torturii, violurilor și altor abuzuri în interiorul centrelor.
Tensiunile dintre Statele Unite și China au fost abordate în discursul secretarului general al ONU, Antonio Guterres, care a avertizat „că lumea se îndreaptă într-o direcție periculoasă" și „trebuie făcut tot ce stă în putință pentru a se evita un nou Război Rece".
„Lumea nu poate să își permită un viitor în care cele mai mari două economii împart globul într-o Mare Schismă - fiecare cu propriile reguli financiare și comerciale, cu propriile capacități ale Internetului și ale inteligenței artificiale", a arătat Guterres.
„O separare tehnologică și economică riscă să se transforme inevitabil într-o confruntare geostrategică și militară. Trebuie să evităm asta cu toate costurile", a concluzionat secretarul general ONU.
Xi a spus, la rândul său, că Beijingul nu dorește nici un război rece, așa cum nu dorește nici un război fierbinte.