Bani vs. articolul 5. Trump dă undă verde pentru Putin să atace aliații NATO. Ce poate face Europa?

Niciodată până acum, vreun președinte american - fie el un fost, actual sau aspirant la funcție - nu a sugerat că ar invita un adversar, cu atât mai mult unul ca Vladimir Putin, să-i atace aliații din NATO.

Cei care nu-și plătesc „cotizația” sunt niște „delicvenți”, nu merită să fie protejați de America, ba din contră, a spus Donald Trump la mitingul de campanie din Carolina de Sud.

„Unul dintre președinții unei țări mari s-a ridicat și a spus: «Ei bine, domnule, dacă nu plătim și suntem atacați de Rusia, ne veți proteja?»

„Am spus: «Nu ai plătit. Ești delincvent.» El a zis: «Da, să spunem că s-a întâmplat.» Nu, nu te-aș proteja. De fapt, i-aș încuraja să facă orice dracu' își doresc”, a afirmat Donald Trump.

Această declarație se înscrie în retorica pe care Donald Trump o folosește de mult timp la adresa Alianței și care ar putea prefigura schimbări potențiale de mare anvergură în ordinea internațională, dacă el va fi reales președinte în noiembrie.

Istoricul și specialistul în spațiul rusesc Armand Goșu spune pentru Europa Liberă că declarația exprimă o stare de spirit periculoasă în America.

„E mult mai mult profund decât una dintre fanfaronadele lui Trump, exprimă o stare de spirit în America: izolaționismul. Noi nu am înțeles asta: cu venirea la putere a lui Trump în 2016 s-a sfârșit o epocă. Europa a evaluat greșit”, afirmă Armand Goșu.

Răul unei declarații

Recenta declarație a lui Donald Trump a șocat chiar mai mult decât cea din 2018, când a amenințat că va scoate SUA din NATO.

A șocat pentru că fostul președinte neagă însuși conceptul fundamental al NATO: unul pentru toți, toți pentru unul, care - în contextul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei - a devenit vital din punct de vedere al securității.

„Consecințele pot fi imprevizibile. A pune la îndoială angajamentul Statelor Unite față de aliații săi sacrifică cel mai mare avantaj al Americii față de Rusia și China, lucru pe care nici Putin, nici Xi nu l-au putut realiza singuri”, scrie New Yok Times, citându-l pe Douglas Lute, general-locotenent în retragere, fost ambasador la NATO sub președinția lui Barack Obama.

Analistul de politică externă Ștefan Popescu este de părere că răul pe care îl fac asemenea declarații este că erodează parteneriatul, dar e puțin probabil ca Statele Unite, chiar și cu Trump președinte, să invite Rusia să atace un membru NATO.

„Nu cred că ar trece la fapte, adică nu ar scoate America din NATO. Chiar dacă va fi un Congres majoritar republican de partea lui, pentru că asta se prefigurează, că vor fi două camere ale congresului conduse de republicani, nu cred că Statele Unite și președintele, chiar Trump fiind, vor face un asemenea gest să invite Rusia să atace un membru al NATO”, spune Ștefan Popescu pentru Europa Liberă.

Prevăzând posibilitatea unei retrageri americane din lume, dacă Donald Trump revine în funcție, Congresul a adoptat recent o legislație care interzice oricărui președinte să retragă SUA din tratatul NATO fără aprobarea a două treimi din Senat.

Este vorba de introducerea acestei prevederi în Actul de Autorizare a Apărării Naționale (National Defense Authorization Act – NDAA).

Cei 2%

Fostul președinte s-a referit la banii pe care diferite state ar trebui să-i aloce pentru cheltuielile militare, 2% din Produsul Intern Brut al fiecărei țări, și care au fost de mai multe ori în trecut în centrul unor afirmații de același tip.

De data aceasta însă, Donald Trump a dus problema la un alt nivel. Cu doar câteva ore înainte de mitingul din Carolina de Sud, el a cerut stoparea ajutorului străin, indiferent de natura acestuia. A cerut-o cu majuscule.

Fostul președinte american susține că banii ar putea fi împrumutați în condiții extraordinar de bune, fără dobândă și dată de rambursare.

Dar avertizează: „Dacă țara pe care o ajutăm se va întoarce vreodată împotriva noastră sau se va îmbogăți cândva în viitor, împrumutul va fi plătit și banii înapoiați Statelor Unite”.

Bani contra Articolul 5 din tratat

Procentul de 2% din PIB pe care statele membre ale Alianței trebuie să-l dea pentru propria armată a fost stabilit de liderii NATO în 2014 și trebuia atins în 2024.

Până anul trecut, doar 11 din cei 31 de membri, inclusiv România (2,44%), atinseseră acest nivel.

Cu toate acestea, povestea nu a avut un happy end, pentru că în 2023 doar Polonia a alocat apărării mai mult de 2% din PIB, în timp ce Franța a dat doar 1,9% și Germania 1,57%, după cum arată The Washington Post.

Pe de altă parte, problema cheltuielilor militare ale NATO, suportate în cea mai mare măsură de America, este văzută ca fiind legitimă.

Presiunile făcute de fostul președinte Trump în timpul mandatului său au dat parțial rezultate. Multe țări, printre care și România, au majorat sumele alocate armatei.

Astfel de presiuni asupra partenerilor NATO - în alt stil - au făcut și președinții Bush și Obama.

Donald Trump este, totuși, primul care îi amenință pe aliați că, dacă nu vor plăti, vor fi abandonați și, mai rău, Rusia va fi încurajată să-i atace.

Jason Miller, un purtător de cuvânt al lui Donald Trump, a pus accentul exact pe reușita acestuia de a scoate bani de la aliați și a atras atenția că Europa a văzut mai mult război sub Biden decât sub fostul președinte.

„Președintele Trump i-a convins pe aliații noștri să-și mărească cheltuielile NATO, cerându-le să plătească, dar Joe Biden a decis să-i lase să profite de contribuabilul american. Când nu îți plătești cheltuielile de apărare, nu poți fi surprins că primești mai mult război”, a spus el.

Până în prezent, Statele Unite au dat Ucrainei ajutoare în valoare de 113 miliarde de dolari, dar o tranșă de încă 60 de miliarde, pentru care președintele Biden a cerut aprobarea Congresului încă din luna august anul trecut, este blocată de majoritatea republicană.

Proiectul de lege bipartizan, care cuprinde printre altele măsuri sporite pentru limitarea imigrației ilegale în SUA dinspre Mexic, prezentat săptămâna trecută, a fost respins.

Marți, Senatul SUA a aprobat un ajutor de 95 de miliarde de dolari pentru Ucraina, Israel și Taiwan. Urmează ca republicanii din Camera Reprezentanților să se exprime și ei cu privire la votul senatorilor.

Aproximativ jumătate din grupul republican din camera inferioară se opune continuării acordării de ajutoare Ucrainei, susținând că acesta este nesustenabil din punct de vedere politic.

Se va mobiliza Europa?

Cele 25 de secunde din declarația lui Trump au făcut rapid înconjurul lumii democratice.

Avalanșa de avertismente din ultimele săptămâni despre posibilitatea unui război NATO-Rusia, în contextul în care noua ofensivă a Ucrainei a eșuat și țara rămâne tot mai descoperită, fără armament și bani, are scopul de a impulsiona statele europene.

Europa trebuie să înțeleagă că e pe picioarele ei și să ia măsurile de rigoare, spune istoricul Armand Goșu pentru Europa Liberă.

„Aceste declarații trebuie luate foarte în serios, Trump nu e un accident de parcurs, reflectă starea de spirit a unei mari părți a americanilor. Lucurile sunt foarte grave, iar Europa trebuie să tragă concluziile de rigoare, să învețe să se descurce singură fără America”, spune Goșu.

Declarațiile lui Donald Trump au avut efectul unui duș rece asupra liderilor europeni.

Drept dovadă, miniștrii de Externe din Franța, Polonia și Germania s-au întâlnit la Paris, unde au promis că vor crește capacitatea de apărare a Europei.

De asemenea, premierul polonez Donald Tusk a discutat și cu președintele francez, Emmanuel Macron, și cu cancelarul german, Olaf Scholz, la Berlin.

De fapt, acest duș rece i-ar putea prinde bine Europei, notează Politico: „Donald Trump tocmai a făcut Europei o favoare”, pentru că aceasta s-ar putea să ia de data aceasta în serios chestiunea apărării colective.

Europenii trebuie să fie capabili să se apere singuri după ce, zeci de ani, Statele Unite și-au asumat apărarea Europei, spune analistul de politică externă Ștefan Popescu pentru Europa Liberă.

„De aceea sunt și presiunile ca Germania să facă mai mult în domeniul militar, să-și asume responsabilități. Se dorește ca europenii înșiși să fie capabili să se apere și să aducă și ei cheltuielile la un nivel corespunzător, mai echitabil, după ce SUA și-au asumat zeci de ani apărarea Europei”, spune Ștefan Popescu.

Cel mai dur mesaj conținut în declarația lui Donald Trump a fost către țările învecinate Rusiei - Polonia, Finlanda, Estonia, Letonia și Lituania - cele mai expuse și supuse permanent amenințărilor din partea lui Vladimir Putin.

Polonia și statele baltice sunt convinse că, odată ce președintele Putin își va fi atins obiectivele de război în Ucraina, Rusia își va reconstrui armata și le va ataca probabil în următorii ani.

De remarcat că declarația fostului președinte american vine la doar câteva zile după interviul pe care Vladimir Putin l-a dat lui Carlson Tucker.

Acolo, Putin a spus că Polonia a fost vinovată pentru declanșarea celui de-Al Doilea Război Mondial din cauză că nu a dat satisfacție pretenților lui Hitler.

Două declarații care se intersectează, coincidență sau nu, într-un moment complicat al istoriei.