Rusia, petrolul și cerealele. Ce speră și ce poate face UE când Ungaria spune „Nem”

„Ucraina, energie, securitate alimentară și apărare”, aceștia sunt parametrii anunțați de președintele Consiliului European, Charles Michel, pentru discuțiile șefilor de stat și de guvern din statele membre la reuniunea care a început luni la Bruxelles.

UE încearcă de o lună să ajungă la un acord cu privire la pachetul șase de sancțiuni impuse Rusiei după invadarea Ucrainei.

Problema o reprezintă embargoul pentru petrolul importat de statele membre din Rusia. Ungaria a refuzat categoric propunerea, dar nu este singura țară afectată de o astfel de decizie.

După negocierile intense de până acum, embargoul total de la început s-a transformat într-unul care ar viza doar livrările de pe mare. Acestea ar urma să fie oprite total până la sfârșitul anului.

Ungaria, Slovacia și Cehia ar putea continua să importe, cel puțin deocamdată, prin intermediul conductei rusești Druzhba, cea mai lungă conductă de petrol din lume (4.000 de kilometri), care transportă petrol din estul Rusiei până în Europa.

Druzhba transportă petrol nu doar către Ungaria, Slovacia și Cehia, dar și în Austria și Germania, țări care par să fi fost de acord cu embargoul pentru petrol, dar rămân reticente în privința unei interziceri a importului de gaze naturale din Rusia.

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a declarat, luni, la franceinfo, că va exista un acord al liderilor UE cu privire la impunerea unui embargou pentru petrolul importat de statele membre din Rusia.

„Trebuie să ținem cont de circumstanțele fiecărui [stat membru] și să decidem în unanimitate. Au fost negocieri toată duminică după-amiaza și luni dimineața. Vom continua să lucrăm. Cred că luni după-amiază vom putea să le oferim șefilor de stat și de guvern un acord”, a spus el înaintea Consiliului European, care începe după-amiază la Bruxelles.

Potrivit Bloomberg, după discuțiile de duminică, Ungaria nu era încă mulțumită de excepțiile pe care i le-au propus până acum oficialii europeni.

Aceasta deși cererea ca livrările prin Druzhba să fie exceptate ar fi fost acceptată. „Ungaria cere acum și alte concesii”, scrie Bloomberg, citând două surse apropiate discuțiilor.

Miza Consiliului European pare să fi devenit nevoia ca blocul comunitar să demonstreze că poate fi unit în fața agresiunii Rusiei.

Ministrul german al Economiei, Robert Habeck, citat de Reuters, a exprimat deja îngrijorarea că „unitatea UE începe să se destrame”.

După ce Ungaria a început să primească „excepții” de la embargou, și alte țări au adoptat poziții mai rigide. Nu doar în domeniul energetic.

Un alt punct propus de UE pe lista sancțiunilor din pachetul șase, și anume interdicția ca cetățenii ruși să cumpere proprietăți în Uniunea Europeană, a fost eliminat pentru că s-a opus Cipru.

Pentru Rusia, discuțiile de la Bruxelles au, pe lângă valoarea majoră la nivel simbolic a unei eventuale Uniuni Europene dezbinate, o importantă miză economică: anul trecut a încasat 86 de miliarde de dolari din importurile de petrol, iar președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, care urmează să se adreseze luni liderilor UE, spune că dependența UE de petrolul și gazele rusești nu face decât să alimenteze „mașina de război” a Kremlinului.

Foamea ca „armă de război”

Efectele războiului din Ucraina asupra securității alimentare globale sunt considerate drept „devastatoare” de președintele CE, Charles Michel, iar aceasta e a doua temă importantă a reuniunii.

„Prețurile alimentelor au explodat și ne confruntăm cu riscuri grave de foamete și destabilizare în multe părți ale lumii. Vom discuta modalități concrete de a ajuta Ucraina să-și exporte produsele agricole folosind infrastructura UE”, a spus Michel în mesajul de convocare a reuniunii liderilor europeni.

Prețurile pentru fiecare categorie de alimente au crescut deja de la sfârșitul anului 2020, dar piețele globale de cereale și ulei vegetal – printre care atât Ucraina, cât și Rusia joacă un rol important – sunt printre cele mai afectate.

Indicele Organizației pentru Alimentație și Agricultură (FAO) al prețurilor la alimente a înregistrat un maxim istoric în martie 2022, la 159,3 puncte, în creștere cu 12,6% față de februarie, când atinsese deja cel mai înalt nivel de la crearea indicelui în anii 1990.

La discuțiile recente de la Forumul Economic de la Davos, participanții au arătat că 25 de milioane de tone de cereale care sunt blocate, în prezent, în Ucraina.

Țările vecine Ucrainei sunt vitale din acest punct de vedere. UE a anunțat pe 10 mai că ar urma să ajute la amenajarea unui „coridor terestru” prin Polonia, astfel încât cerealele ucrainene să poată fi transportate până la porturile de la Marea Baltică.

Lituania a propus crearea unei coaliții navale, care să sprijine Ucraina pentru ca aceasta să poată folosi Marea Neagră pentru exportul de cereale, o propunere pe care Marea Britanie a anunțat că o sprijină, transmitea săptămâna trecută The Guardian.

România ar putea deveni poarta sudică de export a cerealelor din Rusia, dar acum două săptămâni, după cum relata Pro TV, la Vama Siret vagoanele așteaptau și 30 de zile, iar la Halmeu circa 28.

Portul Constanța ar fi, semnala și comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, o soluție importantă pentru exporturilor de cereale ucrainene către piețele sudice din nordul Africii și Orientul Mijlociu.

Pentru a ajunge în Portul Constanța, cerealele din Ucraina trebuie încărcate și transportate în trenuri, camioane sau barje.

Pentru încărcarea unei nave de 70.000 de tone este nevoie de 49 de trenuri şi de tot atâtea barje sau de câteva mii de camioane, spunea Florin Goidea, director al Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime la TVR, în 10 mai.

Din partea României participă la Consiliul European președintele Klaus Iohannis. Nu sunt clare măsurile concrete pe care le ia România pentru a sprijini exportul cerealelor blocate în Ucraina.

Sâmbătă, premierul Nicolae Ciucă „a prezentat problematica exporturilor ucrainene și a eforturilor României pentru a susține securitatea alimentară a statelor expuse, în special a celor din Orientul Mijlociu și Nordul Africii, dar și viabilitatea economiei ucrainene”, la o întîlnire cu senatori americani, transmite gov.ro.

„Portul Constanța, Portul Galați, circulația pe Dunăre către inima Europei, transportul pe cale ferată și pe drumuri au fost prezentate ca variante de suport de către premierul Nicolae-Ionel Ciucă”, scriu reprezentanții Guvernului României fără a prezenta detalii.