„Vom intra într-o criză economică profundă, din care vom ieși destul de greu, dincolo de așteptările optimiste ale Guvernului Orban. Ne aflăm într-o zonă în care consumul, prinicpalul motor al economiei, dă rateuri din ce în ce mai puternice”, subliniază, pentru Europa Liberă, Adrian Negrescu, managerul companiei de consultanță Frames.
În acest context, creșterea prețurilor în comerțul cu amânuntul, așa cum reiese și din datele INS, este ușor de anticipat. Adrian Negrescu argumentează că, în contextul economic dificil, românii sunt prudenți și cumpără mai puține produse și servicii, iar, prin urmare, companiile au încasări scăzute, dar și costuri în creștere. Consecința este o creștere a prețurilor.
„Dincolo de estimările oficiale noi ne așteptăm ca în a doua parte a acestui trimestru, să vedem o creștere între 8-10% a prețurilor, în special pentru bunurile de folosință imediată, adică pe tot ce înseamnă consum agricol, bunuri din hipermarketuri, lucruri de zi cu zi pe care noi le cumpărăm. Toate acestea vin și într-o concordanță cu o potențială depreciere a leului”, spune analistul.
Îți mai recomandăm Coronavirus. Românii s-au înghesuit să cumpere alcool și tutun în pandemie, magazinele au mărit prețurile
Deja, încă de la primele cazuri de Covid-19 descoperite în România, de la finalul lunii februarie, românii s-au înghesuit în magazine pentru a-și face provizii, iar vânzările în magazine au crescut atunci cu 30%, arată raportul Retail Zoom, care centralizează datele din peste 3.000 de magazine, printre care lanțuri mari precum Mega Image, Cora, Profi, Lidl, Carrefour, Penny sau Metro. Decretarea stării de urgență din cauza pandemiei de coronavirus a făcut să explodeze vânzările în magazine, atât la produse alimentare, cât și la cele de îngrijire personală sau a casei.
Băuturile alcoolice, tutunul, ouăle și produsele lactate, laolaltă cu produsele destinate prevenirii îmbolnăvirii cu coronavirus, au fost printre cele mai cumpărate. Iar prețurile au crescut în consecință. Același raport arăta că, media varia între 5% și 30% la peste 90 de categorii de produse monitorizate. La alimente, prețurile au crescut în medie cu 6,4% față de 2019.
Pentru produsele agroalimentare, dincolo de blocajul creat de pandemia de coronavirus, se mai adaugă și efectul secetei sau al inundațiilor, care afectează producția și, în consecință și prețurile. Aurel Tănase, președintele Organizației Interprofesionale Legume-Fructe din România, a explicat, pentru Europa Liberă, că producătorii nu sunt cei care cresc prețurile, existând situații în care produsele sunt vândute cu prețuri derizorii.
„Trebuie să facem o opinie comună și să vedem ce se întâmplă pe lanț [lanțul de aprovizionare, n.r.] pentru că nu producătorul este cel care scumpește”, a spus Aurel Tănase, .
El recunoaște însă că, în acest an, pentru producția autohtonă, prețul cartofilor ar putea în viitor să crească ușor, din cauza suprafețelor mari compromise de ploile torențiale din ultimele săptămâni, însă o creștere semnificativă de prețuri la raft s-ar putea datora mai degrabă produselor alimentare care vin din import, mai ales în contextul în care România este net importator de astfel de produse.
„Noi avem posibilitatea să satisfacem cererea consumatorilor pe producție românească”, dă asigurări Aurel Tănase, subliniind că românii ar trebui să cumpere produse autohtone și să încerce să cumpere din zona piețelor, pe cât posibil „de la prima mână”.
Toamna ar putea aduce disponibilizări
Cu toate acestea, venirea toamnei ar putea să nu vină cu o revenire economică, după cum explică Adrian Negrescu. Mai ales că veniturile românilor au fost și ele erodate de pandemie. În aprilie, de pildă, câştigul salarial mediu nominal net a fost 3.182 lei, în scădere faţă de luna precedentă cu 112 lei (-3,4%), potrivit datelor INS.
„Din păcate, puterea de cumpărare va continua să scadă pentru că nu vedem măsurile economice care să vină să stimuleze consumul, reluarea activității esențiale pentru economie. (...) Situația în economie este dificilă. Iar primul efect este aceasta al creșterii prețurilor. Vor urma probabil, după încetarea programelor de susținere socială, cum ar fi șomajul tehnic, vor urma diponibilizări, iar pe fondul scăderii consumului situația se va agrava în lunile septembrie-octombrie”, spune managerul Frames.
Îți mai recomandăm Români fără privilegii. Circa un milion de pensionari trăiesc din pensia minimă
În acest context, românii ar trebui, pe cât posibil, să încerce să economisească o sumă de bani care să îi ajute să treacă în siguranță peste lunile care urmează și să renunțe la cheltuieli care, în această perioadă, par nejustificate: „asta înseamnă achiziția de mașini, mai ales în leasing, achiziții imobiliare și tot ce ține de bunuri de folosință îndelungată care, în conditiile crizei nu își mai găsesc un fundament economic”.
Adrian Negrescu subliniază că, în prezent, atât companiile cât și românii, sunt „în zona de supraviețuire”, dar, spre finalul anului, vor apărea și facturile de plată. Toate amânările de care s-au bucurat și unii, și alții, de la ratele sau plata impozitelor amânate, vor veni din urmă. „Statul va interveni și va încerca să aducă din economie bani cu care să plătească pensiile și salariile, căci 90% din banii adunați de statul român se duc pe pensii și salarii”, mai punctează analistul.