Validat oficial de coaliția de guvernare drept candidatul comun la alegerile prezidențiale, Crin Antonescu a devenit reprezentantul establishmentului politic drastic penalizat în alegerile de anul trecut. Votul antisistem a fost acaparat de suveraniști. De unde poate lua voturi Antonescu?
Acuzațiile și amenințările lansate de Călin Georgescu la adresa unor actuali și foști șefi ai serviciilor secrete ridică semne de întrebare în privința relațiilor candidatului extremist cu instituțiile de forță ale statului. Ce urmărește Georgescu?
Președintele Klaus Iohannis, rămas la Palatul Cotroceni în prelungiri prin decizia Curții Constituționale (CCR), colectează furia și nemulțumirea unui segment important de electorat. Suvernaniștii îi cer demisia în stradă și în Parlament. PNL și PSD se opun însă din calcule politice.
Guvernul are în față o mare provocare: trebuie să adopte bugetul pe 2025 într-un moment financiar extrem de dificil. Agenția S&P Global a revizuit perspectiva economică la negativ, după ce luna trecută Fitch a făcut același lucru. Ce ar trebui să facă guvenul ca să evite o criză economică.
Liderii suveraniștilor, Călin Georgescu și George Simion, folosesc toate metodele pentru a-și ține captiv electoratul și a atrage unul nou. Sondajele de opinie arată că într-o bună măsură reușesc. Situația politică îi avantajează și acțiunile coaliției de guvernare joacă în favoarea lor.
Coaliția de guvernare a decis miercuri, pe 8 ianuarie, ca alegerile prezidențiale să fie organizate pe 4 și 18 mai, urmând ca toate candidaturile să fie depuse la începutul lunii martie, iar campania electorală să aibă loc în luna aprilie.
România traversează unul dintre cele mai complicate momente din ultimii 35 de ani: o societate divizată pe falia extremism vs. europenism, măcinată de neîncredere în instituțiile statului și chiar în democrație, plus o situație economică cu potențial exploziv care poate generala tulburări sociale.
Candidatura lui Nicușor Dan nu este o surpriză, plutea în aer după anularea prezidențialelor. Mai multe ONG-uri își anunțaseră susținerea, dar coaliția proeuropeană amâna o discuție. Anunțul schimbă paradigma și obligă celelalte partide să se poziționeze. Care sunt variantele și ce șanse au acestea?
Partidele pro-europene caută premier și candidat la președinție și își împart ministerele, iar România a aderat integral la Schengen. Numai vești bune. Responsabilități pentru ce s-a întâmplat la alegeri și de ce s-a ajuns la anularea lor nu-și asumă nimeni. Toate capetele au rămas la locul lor.
Negocierile pentru formarea unei coaliții pro-europene care să se opună partidelor suveraniste au demarat deja. Marea întrebare este însă dacă aceste partide au înțeles lecția primită la alegeri, așa cum afirmă, și dacă acest lucru se va reflecta în alcătuirea noului guvern.
Decizia Curții Constituționale de a anula alegerile este o soluție extremă, care ridică mai multe semne de întrebare. Mulți vorbesc despre eșecul instituțiilor statului.
Cu doar patru zile înainte de alegeri, partidele pro-europene spun că formează o majoritate parlamentară. CSAT a declasificat documente despre campania lui Călin Georgescu, iar Marcel Ciolacu decide susținerea Elenei Lasconi. De unde pot lua cei doi candidați voturile care să le asigure victoria?
Rezultatele alegerilor parlamentare oferă o certitudine: partidele suveraniste nu vor putea să facă o majoritate, dar reprezintă o forță redutabilă. Consecința este că se prefigurează o majoritate formată din minimum trei partide. Negocierile pentru turul doi de scrutin vor începe de luni.
Alegerile parlamentare de duminică se desfășoară într-o atmosferă tensionată și haotică. Voturile se renumără în condiții discutabile privind transparența, iar electoratul nu va ști candidații din turul II al prezidențialelor. Care va fi impactul asupra partidelor, cine are de câștigat sau de pierdut?
Decizia CCR de a cere BEC renumărarea tuturor voturilor din primul tur de scrutin al alegerilor prezidențiale în termen de 24 de ore riscă să arunce în aer scena politică și așa tensionată. Ierarhia candidaților s-ar putea schimba și este chiar posibil să se reia primul tur. Parlamentarele vor fi afectate.
Miza parlamentarelor este uriașă pentru că ponderea partidelor suveraniste poate ajunge chiar și la 37% și va influența inclusiv turul al doilea al prezidențialelor. Strategia pentru contrarea acestui risc și formarea unui majorități pro-europene este subiectul la ordinea zilei pentru partide.
Prezidențialele din 2024 au oferit cea mai mare surpriză din ultimii 35 de ani: în turul doi intră un reprezentant al suveranismului, un independent apărut meteoric în sondaje acum o săptămână. Călin Georgescu se va confrunta în finală cu lidera USR și l-a surclasat pe George Simion, fostul său coleg de la AUR.
Peisajul politic dinaintea primului tur al prezidențialelor este bulversant pentru mulți alegători de centru-dreapta, care pur și simplu nu știu unde este „răul cel mai mic” și către cine să-și direcționeze „votul util”. Sondajele nu-i ajută pentru că dau cifre contradictorii.
Încarcă mai mult
