Grapini „in” – Băsescu „on hold”. Cei care nu știau cum funcționează birocrația europeană au avut astăzi un perfect exemplu urmărind felul în care a decurs alegerea președinților și vice-președinților comisiilor și comitetelor parlamentare.
Cunoaștem cu toții genul acela de oameni care se laudă cu o “diplomă de participare”. Puțini s-ar fi așteptat însă să îl vadă pe Putin făcând același lucru după audiența sa la Vatican, pe 4 iulie.
Primele alegeri de când țara a reușit să scape de acel bailout impus de creditorii internaționali și pentru care o majoritate a populației îl face vinovat pe Tsipras, s-au încheiat cu victoria clară și așteptată a dreptei moderate.
Acum că a fost ales și președintele Parlamentului European, în persoana socialistului italian David Sassoli, se poate pune întrebarea care va fi influența românilor în noul Parlament.
Ursula von der Leyen, ministra germană a Apărării, nominalizată pentru preşedinţia Comisiei Europene, în locul lui Jean-Claude Juncker, este prima femeie propusă vreodată pentru această funcţie
Habemus legatum !... Avem un Comisar șef (un dux legatus, cum ar veni în latina vaticană). Donald Tusk a anunțat în seara de marți propunerile Consiliului, după aproape trei zile de negocieri tensionate între cei 28 de lideri. Ele sunt:
De dimineață, această a treia zi a celui de-al treilea summit dedicat ocupării funcțiilor înalte a început rău, în continuare fără o soluție în perspectivă.
Noul Parlament European s-a reunit astăzi pentru prima dată în ședință plenară la Strasbourg, printre deputații absenți numărându-se doi spanioli care aveau un motiv precis: catalanii independentiști Carles Puigdemont și Toni Comin.
Zilele acestea la Bruxelles eurocrații sunt scoși la un mezat, la o licitație unde candidații potențiali la posturile mari își expun calitățile, iar cei 28 de lideri se târguiesc pentru a decide pe cine aleg.
Până acum recordul unui asemenea maraton fusese summitul din 13 iulie 2015, consacrat crizei din Grecia, care se întinsese toată noapte și până la 10 dimineața a doua zi. Acesta însă deja l-a depășit în lungime și intensitate.
Acum, la încheierea mandatului României în fruntea Consiliului UE, și după ce Corina Crețu și-a părăsit postul de Comisar European pentru a deveni eurodeputat în formațiunea lui Victor Ponta, președintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker o rugase pe Viorica Dăncilă să nu numească pe altcineva.
Intrebase odată fostul secretar de stat american (și controversat premiu Nobel pentru pace) Henry Kissinger: “Pe cine sun când vreau să vorbesc cu Europa?” Chiar dacă anecdota e probabil apocrifă, de la tratatul de la Lisabona (2007) încoace, lucrurile sunt mult mai clare.
Site-ul american eurosceptic Politico publică astăzi un articol despre șansele lui Dacian Cioloș de a primi președinția puternicului grup centrist Renew Europe.
Odată încheiate alegerile europene, vine acum rândul luptei pentru controlul principalelor instituții din UE.
Alegerile parlamentare europene, organizate la scara celor 28 de țări membre între 23 – 26 mai, au început astăzi în Marea Britanie și în Olanda. În aceste două țări, alegerile au loc tradițional joia.
Eurovision a fost, s-ar putea spune, cel mai nimerit organizator pentru dezbaterea dintre cei șase Spitzenkandidaten, candidații principalelor grupuri politice transnaționale din Parlamentul European, în seara de miercuri 15 mai.
Un interviu cu liderul PLUS, formațiune care face parte împreună cu USR din Alianța 2020.
Alegerile europene din 23 – 26 mai vor avea mai multă importanță decât aceea de a reînnoi efectivele unui Parlament European cu număr incert de membri. Actualemente nimeni nu știe dacă numărul de eurodeputați va rămâne cel actual, de 751, socotind și britanicii, sau va coborî la 705.
Încarcă mai mult
