Linkuri accesibilitate

#10întrebări. „Civilizația se termină acolo unde se termină autostrăzile”


Șansele unei dezvoltări a infrastructurii rutiere din Moldova se leagă de fondurile europene alocate României prin PNRR.

Infrastructura rutieră deficitară a României a dus, în ultimii ani, la formarea mai multor organizații civice care militează pentru construcția de autostrăzi. Acțiunile pornite din Moldova i-au forțat pe politicieni să își asume, prin Lege, că vor construi o autostradă care să facă legătura dintre această regiune și centrul și vestul țării: autostrada A8.

Trei proiecte majore de investiții în autostrăzi sunt promise de autorități pentru locuitorii din regiunea Moldovei: A8 (Târgu Mureș - Iași), A7 (Ploiești - Siret) și A13 (Bacău - Brașov). Cel mai dificil proiect este A8, care ar trebui să traverseze Carpații și pe care organizațiile civice speră că se va putea circula până în 2030.

De construcția drumurilor de mare viteză se leagă speranțele locuitorii din Moldova la o dezvoltare a regiunii cel puțin egală cu cea din vestul țării. Flaviu Manea este președintele „Moldova Vrea Autostradă”, una dintre organizațiile civice care s-au implicat activ în ultimii ani în acțiuni prin care au promovat nevoia stringentă de autostrăzi în Moldova.

Într-un interviu acordat „Europa Liberă”, Manea spune că Moldova nu duce lipsă doar de autostrăzi, ci și de conexiuni feroviare. Organizația cere consens din partea politicienilor de toate culorile politice. Doar așa, spune Flavius Mane, marile proiecte ale regiunii ar putea fi puse în practică.

Pe A8 au fost reluate forajele pe Tronsonul T2 din secțiunea S3, în apropierea localității Vânători-Neamț, anunța, în februarie, „Moldova vrea autostradă”.
Pe A8 au fost reluate forajele pe Tronsonul T2 din secțiunea S3, în apropierea localității Vânători-Neamț, anunța, în februarie, „Moldova vrea autostradă”.

1. Guvernul promite că în acest ciclu electoral va începe reforma așteptată de 30 de ani în România. Unul dintre domeniile invocate este și cel al transporturilor. Cum vedeți această promisiune?

Toate Guvernele au făcut promisiuni, acest lucru nu este greu de făcut. Dar, în general, din diferite considerente, poate și datorită faptului că electoratul nu a sancționat lipsa de acțiune a aleșilor, nu s-au ținut de ele, de aceea suntem în aceasta situație legată de infrastructura astăzi. Guvernul care înțelege că dincolo de promisiuni trebuie sa pună în aplicare și ceea ce promite, mai ales în acest context favorabil în care avem la dispoziție fonduri europene, va reuși sa continue la putere și în următorul ciclu electoral. Dacă nu, nu credem că lumea va mai fi dispusă să își acorde votul pe simple vorbe.

Observăm că se fac pași, destul de timizi, însă pro-activi pentru operaționalizarea Companiei Naționale de Investiții Rutiere (CNIR ), însă activitatea este în fază incipientă (se lucrează la documente constitutive) și probabil că va fi de durată, având în vedere complexitatea instituțională și legislativă a demersului. Considerăm oportun, ca parte a eficientizării activității, ca anumite atribuții executive și decizionale sa fie transferate de la nivel central către structuri locale, iar întregul proces de reforma să instituie mecanisme de eficiență și eficacitate și meritocrație pentru personalul care va deservi structurile.

2. Cum vedeți alocările pentru infrastructură rutieră din Planul Național de Redresare și Reziliență?

Este o alocare importantă ca sumă, dar aceasta sumă, oricât de mare, este incomparabil mai mică decât nevoile existente, pe toți indicatorii de infrastructură, România fiind deficitară. Prin modul în care este construit PNRR și termenul strict (2026) la care trebuie finalizată execuția lucrărilor vom realiza cât este de important pentru noi ca țară și pentru Moldova, ca regiune, să avem proiecte mature, cu documentație completă și profesionist realizată, precum și constructori serioși, care să aibă capacitate tehnică și financiară să se încadreze în termene. Sperăm ca și partenerul de negociere, Comisia Europeană, să realizeze impactul negativ al stadiului infrastructurii și să aprobe derogări în cazul României. Pentru Moldova, având în vedere alocarea previzionată pentru finanțarea A7 și parțial A8, considerăm ca PNRR reprezintă o oportunitate fructificată destul de bine.

3. Regiunea Moldovei este una dintre cele mai sărace din Uniunea Europeană. Cum a influențat lipsa infrastructurii aceasta situație și ce ajutor real ar putea aduce autostrăzile la dezvoltarea Moldovei?

Credem că civilizația se termina acolo unde se termină autostrăzile
Flavius Manea

Nu poate exista dezvoltare echilibrată si coezivă fără conectivitate, legăturile rutiere, feroviare, aeriene și pe apă sunt esențiale pentru un stat/o regiune care dorește să aibă o economie puternică, integrată global și, implicit, un nivel de bunăstare crescut pentru cetățenii săi, chiar și o stabilitate statală și o capacitate de reziliență crescută în fața amenințărilor. Cifrele statistice privind mediul economic privat (competitivității firmelor), dezvoltarea urbană și rurală, mediul social, al migrației, al numărului de victime din accidente, al poluării etc., relevă o corelație clară între nivelul de trai al populației și infrastructură, în special cea rutieră. Credem că civilizația se termina acolo unde se termină autostrăzile, însă nu trebuie neglijat retardul regiunii și în privința altor tipuri de infrastructură: cea feroviară, și cea energetică în special, care au, de asemenea, impact puternic asupra perspectivelor de dezvoltare.

4. Care sunt așteptările dumneavostră cu privire la Autostrada „​Unirii", A8; când credeți că vom putea circula pe ea?

A8 va reprezenta cu siguranță cel mai ambițios și provocator proiect de infrastructură rutieră pe care România trebuie să și-l asume în numele dezvoltării echilibrate a întregii regiuni. Conform Master-Planului General de Transport al României, A8 este situată pe coridor principal TENT-CORE și sperăm ca această prioritizare să fie respectată de Ministerul Transporturilor si de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere. Evident că toate județele Moldovei vor trebui să aibă asigurată conectivitatea la rețeaua rutieră de mare viteza, și acest deziderat, cel mai probabil, se va întâmpla, însă în timpi diferiți, noi considerând că trebuie abordate cu prioritate acele proiecte care deservesc cel mai bine întreaga regiune, concomitent cu înregistrarea de progrese și pe rețeaua secundară, astfel încât să se asigure, într-un interval de timp rezonabil, dezvoltarea întregii rețele. Pe termen scurt, sperăm să vedem concretizată alocarea de resurse prin PNRR pentru sectoarele care prezintă un grad de maturitate al pregătirii documentației și executării lucrărilor în termenele impuse și urmărim cu atenție alocarea de resurse financiare și administrative pentru executarea întregii autostrăzi prin Programul Operațional de Transport 2021-2027.

Această autostradă are șansa de a deveni un model de execuție durabilă și prietenoasă cu mediul, iar pentru termenul de finalizare, 2030, atât în Master Plan, cât și în cadrul financiar multianual (POT 2021-2027), noi ca asociație lucrăm intens să ne găsească cu un procent de execuție cât mai apropiat de 100%.

5. Infrastructura Moldovei este deficitară nu doar în privința autostrăzilor, ci și în privința altor tipuri de transport. Care credeți că ar trebui să fie proiectul de infrastructură prioritar, care să fie implementat în paralel cu amenajarea autostrăzilor promise?

Considerăm că modernizarea magistralelor de cale ferată M500 (București-Ploiești Triaj-Focșani-Bacău-Suceava-Vicșani) și M606 (Roman-Iași-Frontieră) trebuie să constituie principalele investiții pe rețeaua TEN-T Core feroviar din Moldova în următorii ani. În același timp și conexiunea Iașului cu Galațiul (port important pentru mărfurile din Moldova) necesită modernizare. Din acest motiv, reabilitarea și electrificarea liniei de la Iași la Tecuci trebuie demarată URGENT pentru a facilita transportul mărfurilor din Moldova spre Muntenia și Dobrogea. De asemenea, Moldova credem că trebuie sa beneficieze și de infrastructura energetică adecvată necesară dezvoltării economice și sociale și asigurării coeziunii economice și sociale cu celelalte regiuni din România și Europa.

În luna decembrie, „Moldova vrea autostrăzi" a publicat harta subfinanțării proiectelor de infrastructură majoră din Moldova Apuseană.
În luna decembrie, „Moldova vrea autostrăzi" a publicat harta subfinanțării proiectelor de infrastructură majoră din Moldova Apuseană.

6. Organizațiile civice au adus necesitatea construirii de autostrăzi în Moldova pe agenda publică națională în ultimii ani. Cum credeți că ar fi arătat harta promisiunilor pentru această regiune în lipsa acestor presiuni?

Harta ar fi arătat la fel de frumos colorată, dar probabil fără corespondent în realitate. După ce mulți ani, interesul politic a stagnat, considerăm că în momentul de față se înregistrează ceva progrese, în special datorită presiunii societății civile, însă ritmul trebuie intensificat, cadrul legislativ adaptat mai bine nevoii de execuție rapidă a proiectelor esențiale pentru coeziune. Societatea civilă este oarecum divizată, nicio organizație civică nu deține monopolul asupra subiectului autostrăzilor Moldovei, fiecare lucrează după propriile principii și metode, ceea ce nu este un lucru negativ atâta vreme cât infrastructura rutieră reprezintă un scop, nu un instrument pentru concretizarea altor obiective. Presiunea este benefică, iar Moldova Vrea Autostradă", ca asociație, împreună cu alte asociații în care regăsește principii de lucru similare, încearcă să fructifice idei și argumente și își urmărește cu tenacitate obiectivele statutare și codul de etică.

7. Ce forță credeți că au politicienii din Moldova pentru a presa autoritățile centrale să își țină promisiunile referitoare la autostrăzi?

Autoritatea centrală trebuie să acționeze în spiritul valorilor europene la care România a aderat, iar unul dintre principii este eliminarea discrepanțelor de dezvoltare dintre regiuni. Moldova are nevoie de investiții majore în infrastructură și orice Guvern responsabil trebuie să înțeleagă asta și să acționeze în consecință. Forța politicienilor din Moldova credem că are corespondență în rezultatele de până acum. Ideal ar fi ca actualii politicieni să înțeleagă că nu se mai poate așa și trebuie să își dea mâna și să susțină, faptic, cu toții, proiectele de dezvoltare a regiunii. Parte a activității noastre e sa arătăm că lipsa de acțiune sau ineficiența activității politice în chestiunile legate de dezvoltarea infrastructurii conduc la consecințe negative asupra șanselor partidelor politice de a obține voturi în Moldova.

8. Câți kilometri de autostradă credeți că va avea Moldova în 2030?

Vorbind strict de rețeaua rutieră din Master-Planul de transport, sperăm că atât A7 (Ploiesti-Siret), cât și A8 (Ungheni - Tg. Mures) să fie finalizate sau cât mai aproape de finalizare, de asemenea sa avem finalizate și alte câteva drumuri expres (Drumul Expres Focșani-Bârlad-Albița), precum și segmente de autostradă de pe coridorul secundar respectiv autostrada A13 Brașov-Bacău.

9. Dar la nivel național?

Ar fi ideal sa avem încheiate lucrările pe tot ce înseamnă coridor principal și să fie demarate investițiile pe autostrăzile din coridorul secundar. La nivel național este de menționat activitatea excelentă a colegilor noștri de la Asociația Pro Infrastructură, care au adus aport decisiv la accelerarea execuției proiectelor de infrastructură din România .

10. Ce acțiuni va întreprinde „​Moldova vrea Autostradă" pentru a presa Guvernul să își îndeplinească promisiunile?

Asociația „​Moldova Vrea Autostradă" va continua sa funcționeze constructiv, în cadrul definitoriu de activitate apolitică, echidistanță și independență. Asociația rămâne deschisă tuturor formelor de interacțiune cu absolut toate partidele politice în scopul de a genera un curent de opinie favorabil și de a determina și capacita autoritățile statului român și clasa politică pentru a dezvolta sistemul optim de autostrăzi în regiunea istorică Moldova.

Activitățile în care dorim sa atragem stake-holderii identificați includ relația cu instituțiile publice centrale din România (executiv si legislativ), din cadrul European - Comisia Europeană și Parlamentul European, autorități publice locale, cetățenii României, relația cu Republica Moldova, relația cu ONG-uri de mediu și alte organizații civice cu interes în sfera infrastructurii etc.

Toate activitățile presupun componente de lobby și advocacy (adeseori mai puțin stridente), monitorizare atentă a etapelor, identificare de soluții strategice și tehnice, demersuri proactive și reactive, capacitarea factorilor politici locali, campanii de comunicare privind importanța și impactul unei infrastructuri adecvate, vom continua să oferim soluții tehnice argumentate pentru materializarea lucrărilor de investiții. Vom fi un organism credibil și în același timp critic în cazul în care promisiunile nu se vor materializa.

Cinci lucruri despre conflictul din Gaza
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:01:51 0:00
XS
SM
MD
LG