Premierul Ludovic Orban a anunțat luni, că ar dori convocarea unei sesiuni parlamentare extraordinare pentru a vota eliminarea pensiilor speciale. Prim-ministrul a reamintit poziția PNL, împărtășită de toate partidele, ca eliminarea acestor privilegii să-i privească doar pe civili, urmând ca pensiile militarilor să rămână în vigoare.
Ce rezolvă eliminarea pensiilor speciale ale civililor?
Nu mare lucru, de vreme ce numărul acestora este în jur de 9.000, iar costul lor total într-un an este de sub un miliard de lei. Celelalte pensii, ale militarilor, au fost anul trecut de peste 150.000. Aici sunt incluși toți angajații, indiferent dacă sunt militari din teatre de operațiuni sau funcționari de birou, preoți ai Ministerului Apărării, toți angajații Internelor, nu doar polițiștii, jandarmii, pompierii, gardienii din închisori. De asemenea, tot la această categorie sunt incluși și angajații serviciilor secrete. Așadar, pensiile acestea s-au acordat unor instituții, nu unor categorii profesionale.
Plata acestor pensii, care după lege sunt denumite pensii militare de stat, a fost anul trecut de 8 miliarde de lei. Cei mai mulți pensionari îi are Ministerul de Interne - peste 83.000, potrivit unei analize a publicației economica.net. SRI se apropie de plata a 10.000 de pensionari, între care se află și cei care au făcut parte din fosta Securitate, la care calculul pensiei a fost actualizat anual.
Cum s-a ajuns aici?
În cazul pensiilor militare de stat, printr-o lege din 2015, inițiată de Gabriel Oprea, cel care la vremea respectivă era vicepremier în Guvernul Ponta și răspundea de domeniul siguranței naționale. Parlamentul, la acea vreme, era dominat de USL-ul aflat deja în descompunere, iar legea, aprobată fără probleme, a intrat în vigoare în ianuarie 2016. Legea stabilea ca 65% din nivelul soldelor militarilor și al sporurilor din cinci luni alese din ultima perioadă cât au lucrat să devină baza de calcul a pensiei. Important, înainte de adoptarea legii, au fost mărite sporurile din branșă, printre care alocația de hrană sau de uniforme. Și, la fel de important, s-au redus vârstele de pensionare. 2016 a fost an electoral, iar anul următor, când PSD s-a întors la putere, a fost și mai darnic. O ordonanță de urgență a Guvernului Tudose, din august 2017, a introdus ceea ce a dus la exodul din instituțiile de forță ale statului, de la MApN și MAI, până la serviciile secrete. Militarii și colegii lor funcționari din aceste instituții s-au putut pensiona la 40 de ani și, în fiecare 1 ianuarie, pensia lor urma să fie indexată la rata inflației. A fost momentul în care mii de ofițeri și peste 100 sută de generali au ieșit din sistem - într-o singură zi, de pildă, s-au pensionat zece generali de la SRI. Pensiile lor urmau să crească în fiecare an.
Ordonanța amintită a stabilit ca toate pensiile speciale, nu doar ale militarilor, să fie indexate anual, în funcție de inflație, iar dacă inflația scade, ele să rămână neschimbate.
- Militarilor li se reține între 11-17% din soldă, sumă care acoperă și asigurările de sănătate, și impozitul pe venit. Au case speciale de sănătate, iar pensiile le sunt plătite din bugetul de stat direct prin ministerele sau serviciile secrete unde au lucrat. Nu sunt plătiți din banii care se adună la bugetul asigurărilor sociale, unde muritorii de rând, 5,18 milioane de oameni în vara lui 2019, aveau o pensie medie de 1.227 de lei pe anul trecut. Pensia medie la MApN, 3.800 lei, la MAI, 4.700, iar la SRI, 5.000 lei
Cine sunt cei pe cale să-și piardă privilegiile?
Mai multe categorii profesionale civile, fiecare dintre ele beneficiind de câte o lege specială.
Diplomații au obținut legea de la Guvernul Ponta, în 2015. Este suficient să fi lucrat 15 ani în diplomație și beneficiază de 80% din ultimele salarii. Nu au fost uitați nici angajații Departamentului de Comerț Exterior, de pe vremea comuniștilor, unde se învârteau banii Securității. Anii aceia sunt considerați stagiu diplomatic, așa cum și studiile postuniversitare de relații internaționale de la Facultatea de Științe Juridice a epocii comuniste, o școală de cadre a PCR, le oferă pensie specială în zilele noastre.
Magistrații au primit de la Guvernul Năstase, în 2004, pensia calculată la 80% din ultimul salariu, cu tot cu sporuri. Parlamentul, în 2017, prin modificarea Legilor Justiției, le-a mai acordat o facilitate - pot ieși la pensie la 45 de ani, după 20 de ani de magistratură, o prevedere pe care au amânat-o până acum toate guvernele care s-au succedat, inclusiv cele ale PSD, de teama de a nu fi golite instanțele și parchetele de judecătorii și procurorii ajunși la maturitate profesională.
Grefierii și criminaliștii - din anul 2015 au pensii speciale, 80% din media venitului brut încasat cu un an înainte de pensie, cu o vechime de 25 de ani în domeniu.
Parlamentarii și funcționarii de la Parlament - 80% din media veniturilor brute din anul de dinaintea pensionării. Este o lege adoptată tot în anul 2015, tot de guvernul Ponta, care a stabilit că, pentru un funcționar de la Parlament era suficient să fi lucrat 4 și 14 ani pentru a primi această pensie specială, iar în cazul celor care au lucrat la comisiile juridice, pensiile lor sunt asimilate celor ale magistraților.
Curtea de Conturi - experții auditori, au 80% din ultimul salariu, incluzând sporurile, cu o vechime necesară de doar 14 ani. Pe ei i-au inclus în categoria privilegiaților parlamentul în anul electoral 2016.
Aviatorii civili și toți angajații din acest sistem, de la ingineri la stewardezi. Este o lege din anul 2007, care a fost și ea modificată în 2016, în ajunul alegerilor parlamentare, la inițiativa PSD. Au 20 de ani vechime și o pensie de 80% din veniturile brute, cu sporuri, din anul precedent pensionării.
Între civilii cu pensii speciale se numără și aleșii locali - de la consilieri județeni sau comunali, la primari, cadorisiți tot de guvernarea Ponta. Ei au fost deja excluși de pe listă, prin OUG114, însă încasarea acestor pensii nu se suspendă până la pronunțarea Curții Constituționale, care a fost sesizată de PSD în acest sens. Este posibil ca, și în cazul în care s-ar asopta o astfel de lege, să fie contestată la CCR. Magistrații, de pildă, pot sesiza CCR prin Înalta Curte de Casație și Justiție. În plus, judecătorii Curții Constituționale sunt, de asemenea, printre beneficiarii de pensii speciale - indiferent de vechimea pe care o au din activitățile precedente, indiferent dacă au fost sau nu magistrați vreodată, au 80% din ultima indemnizație încasată în funcția numită politic de la CCR.
- Cea mai mare pensie în România pe anul trecut a fost de 73.890 de lei/lună. Este a unui fost procuror comunist, Gheorghe Bălășoiu, fost comandant al Penitenciarului de la Colibași și reprezintă un cumul de pensii speciale - de magistrat și de militar.
Facebook Forum