Ideea unui venit garantat de stat pe durata pandemiei ar putea fi o soluție pentru categoriile de persoane care nu se pot încadra pentru a obține șomaj tehnic sau alte tipuri de ajutoare, a explicat, pentru Europa Liberă, Bogdan Hossu, liderul Cartel Alfa.
„Fără venitul minim garantat care să acopere toate categoriile de persoane nu se va putea face relansarea economică în forță așa cum se dorește să fie făcută”, spune Bogdan Hossu, atrăgând atenția că măsurile guvernului privind șomajul tehnic sunt bune, însă nu îi includ pe toți românii aflați în dificultate.
De pildă, românii rămași fără contracte în străinătate și întorși în țară sau cei ale căror contracte au fost încheiate în primele zile ale acutizării crizei și astfel au rămas fără niciun venit, înainte ca Guvernul să apuce să ia măsura șomajului tehnic.
Deja, Spania, una dintre cele mai afectate țări la nivel european de pandemia de coronavirus, a anunțat, potrivit The Independent, că va introduce „cât se poate de repede” un venit universal de bază pentru a sprijini familiile pe durata crizei, scopul fiind ca acest instrument să devină unul permanent. Discuții similare există și în Marea Britanie. Venitul de bază universal, gândit ca o plată regulată făcută de stat, a fost introdus până acum doar pe perioade limitate de timp sau pentru anumite grupuri de persoane.
În Europa, doar Finlanda a introdus un astfel de mecanism în 2017, pentru o perioadă de doi ani. În această perioadă, finlandezii fără un loc de muncă primeau 560 de euro drept stimulent financiar până își găseau un loc de muncă. La finalul celor doi ani, rezultatele cercetării au arătat că finlandezii care au beneficiat de acest venit universal garantat erau mai fericiți și mai sănătoși, dar nu neapărat și-au găsit locuri de muncă.
Sociologul Ovidiu Voicu amintea, anterior, pentru Europa Liberă, că pentru evitarea unei crize sociale ca urmare a pandemiei de coronavirus ar fi necesară sprijinirea și acestor categorii defavorizate.
În România, în lipsa unei susțineri financiare, efectele vor fi în lanț, căci în momentul în care se instalează austeritatea, comportamentul fiecăruia se schimbă, atrage atenția Bogdan Hossu: „lumea își va redimensiona structura de cheltuieli si rezultatul va fi o comprimare, o închidere spre anumite tipuri de consum”, în detrimentul unor sectoare precum HoReCa sau activitățile de cultură, oricum lovite încă de la începutul crizei provocate de noul coronavirus.
De altfel, potrivit datelor Institutului Național de Statistică, venitul mediu al unui român în ultimul trimestru al anului trecut a fost de 1.940 de lei, iar peste 80% din ei merg către cheltuieli de consum (bunuri alimentare, nealimentare, servicii) şi către impozite, contribuţii și alte cotizaţii.
Cristian Păun, profesor de economie la Academia de Studii Economice, crede, la rândul său, că este binevenit un astfel de venit garantat de stat fiindcă „trebuie avute în vedere toate categoriile sociale astfel încât să nu rămână nimeni pe dinafară în această perioada fără o sursă de venit care să îi asigure un minim de trai și un acces minim la elemente de supraviețuire: mâncare și un minim confort”.
Pe de altă parte, subliniază că ar mai exista și o altă soluție. De pildă, sunt unele categorii, cum ar fi cei care plecau de regulă ca muncitori sezonieri în alte state europene, care ar putea fi opriți și angajați în agricultura românească.
Pensiile în România
Sistemul de pensii de stat din România este construit pe principiul solidarității între generații, adică actualii salariați plătesc pentru actualii pensionari.
Pentru a ridica povara pentru generațiile următoare, în 2010, în România a fost creat un sistem de pensii bazat pe trei piloni: pensia de la stat (Pilonul I), pensia privată obligatorie (Pilonul II) și pensia facultativă (Pilonul III).
Datele Institutului Național de Statistică arată că, în România, sunt peste 5,1 milioane de pensionari.
Pensia medie lunară este de 1.296 de lei (270 de euro), în timp ce pensia minimă în România este de 704 lei (147 de euro).
Economistul atrage atenția că în România un astfel de venit funcționează în bună măsură sub formă de pensie socială minimă – „un venit minim garantat pentru pensionari, pe care, din păcate, îl suportăm din sistemul public de pensii căci, practic, aceste pensii sociale sunt pensii speciale nu prin valoarea lor, pentru că este ridicol de mică, ci prin faptul că nu s-a cotizat pentru ele la sistemul public de pensii”.
Pensiei sociale i se mai adaugă „ajutoarele sociale care reprezintă un element de sprijin pentru cei care nu au venit, iar pentru cei care și-au pierdut locul de muncă, fiind restructurați, avem șomajul care funcționează pe o perioadă de 6 luni, este și el o formă de venit minim garantat”.
În România, este reglementată posibilitatea asigurării unui venit minim garantat, asimilat unui ajutor social. Aproape 170.000 de români beneficiază de acest ajutor social (venit minim garantat) și există mai multe criterii pe care o persoană care cere acest ajutor trebuie să le îndeplinească, mai ales dacă este aptă de muncă, dar nu are job.
Potrivit statisticilor Ministerului Muncii, în luna februarie 2020, pentru cei aproape 170.000 de beneficiari s-au plătit 44,8 milioane de lei (circa 9,5 milioane de euro). Județele cu cei mai mulți beneficiari sunt Dolj, Buzău și Bacău.
Desigur, introducerea unui venit minim garantat care să se adreseze unei categorii mai mari de persoane, deci o regândire a sistemului de ajutor social, pune probleme suplimentare unui buget și așa împovărat de cheltuieli în creștere și cu încasări tot mai reduse.
„În Romania, există scheme de asistență socială, care nu sunt generoase pentru că România este o țară săracă, are un buget foarte redus și funcționează pe deficit și datorie. Atât timp cât economia reală nu este repornită, astfel încât ea să alimenteze cu taxe venitul la nivel de buget, vom avea probleme cu finanțarea oricărui tip de cheltuială”, subliniază profesorul de economie.
Liderul Cartel Alfa mai argumentează că între venitul minim garantat și ajutoarele sociale, pe de-o parte, și salariul minim, pe de alta, ar trebui să existe o diferență considerabilă pentru a nu încuraja nemunca: „În momentul în care ajutorul social este aproape egal cu salariul minim pe economie, care este rezultatul a opt ore de muncă pe zi, evident că atunci nu există nicio motivație de a munci ca atare”, spune Bogdan Hossu subliniind necesitatea unei politici coerente.
Totuși, în opinia lui Cristian Păun, relansarea economiei nu se poate face prin ajutoare sociale menite strict să stimuleze consumul, căci „dacă nu ai producție, stimulând consumul nu faci decât să îi stimulezi pe cei care vor să cumpere, dar nu au ce, și atunci efectul va fi foarte inflaționist și poți să scapi de sub control prețurile mergând în această direcție”.
Facebook Forum