Confederața Patronală Concordia (CPC) salută planul național de investiții și de relansare economică, anunțat de guvernul Orban și spune că se impunea un astfel de răspuns al autorităților la șocul fără precedent suferit de economie, dar, se îndoiește de capacitatea României și a administrației publice de a duce la îndeplinire generosul plan. Documentul, spun oamenii de afaceri, prezintă pe larg o nouă viziune de creștere și de schimbare a paradigmei economice, în care se regăsesc multe din propunerile patronatelor făcute la întâlnirile cu guvernul Orban, dar nu atinge mai deloc problema reformei administrației publice, care, din multe puncte de vedere, nu mai corespunde nevoilor societății și economiei private.
Oamenii de afaceri salută în special programele guvernamentale care sprijină piața muncii și pe cele de flexibilizare și digitalizare a relațiilor de muncă, inclusiv prin introducerea unor scheme de muncă cu program redus, politici pe care patronatele spun că își doresc să le vadă implementate cât mai repede.
De asemenea, salută schemele de creditare și garantare pentru IMM-uri și companii mari, menită să ajute la recapitalizarea lor după ce au fost puternic afectate.
„Programul amplu de investiții publice propus de Guvern acoperă cele mai importate domenii și are alocări financiare substanțiale, ceea ce nu poate decât să bucure mediul de afaceri. Este importantă și intenția Guvernului de a folosi cât mai mult din sumele alocate de Uniunea Europeană. Nu în ultimul rând, un fond de investiții de tip equity reprezintă un instrument pe care vecinii noștri din Europa de Sud-Est îl folosesc de mulți ani cu succes”, spun oamenii de afaceri.
Patronatele fac guvernului o serie de propuneri pe care spun că și-ar dori să le regăsească în planul de relansare economică.
Propunerile mediului de afaceri:
- Se vorbește despre transformarea digitală a României, dar aici trebuie spus răspicat: avem nevoie de legislație care să permită utilizarea semnăturii electronice avansate (blocată de ani de zile la nivelul Parlamentului) și de un sistem simplu de identitate digitală pentru cetățeni, care să poate fi furnizat inclusiv de către mediul privat;
- Sunt planificate investiții masive în sectorul energetic, în dezvoltarea și extinderea rețelelor de gaz sau a produselor ce au ca materie primă gazul natural, dar nu este deloc clar din document cum vor fi deblocate investițiile în exploatarea offshore din Marea Neagră astfel încât să fie asigurate și cantități corespunzătoare de gaze naturale din producția națională;
- Se insistă în condiționarea finanțării antreprenoriatului în tehnologiile de vârf de numărul de locuri de muncă create. Abordarea este incompletă, pentru că prioritatea unui start-up este să creeze un produs viabil cu o echipă cât mai mică; • Deși două studii recente (România 2017 și SUA 2018) arată că majoritatea start-up-urilor de succes sunt fondate de persoane care au peste 42 de ani, se continuă cu ideea finanțării start-up-urilor studențești. SUA au constatat că și grupa de vârstă 50-60 de ani produce start-up-uri cu rată dublă de succes față de grupa 18-30 de ani;
- Planul de investiții nu este corelat suficient cu tranziția la o economie verde și obiectivele UE privind reducerea emisiilor de carbon, care anticipăm că vor transforma radical economia europeană și, pe cale de consecință, pe cea românească (ex: lipsește o inițiativă în domeniul economiei circulare);
- Strategia națională pentru competitivitate la care face referire acest document expiră la finalul acestui an, astfel că ar trebui revizuită urgent, iar Planul să fie actualizat în funcție de noile sectoare strategice; criza prin care trecem a catalizat anumite schimbări radicale, fie că vorbim de relocări ale producției sau de un război comercial tot mai pronunțat.
Dincolo de observațiile punctuale privind unele proiecte pe care patronatele le-ar dori accelerate, acestea își exprmă și trei îngrijorări:
- Nevoia imensă de investiții a României este evidentă chiar și în acest document, dar încrederea investitorilor a fost și continuă să fie puternic șubrezită de legi populiste apărute în ultimii ani (ex: celebra OUG 114). Doar zilele trecute Parlamentul a adoptat intempestiv schimbări la Legea Energiei, care introduc anumite penalități absurde, disproporționate și nejustificate, precum și măsuri de natura ajutorului de stat, discriminatorii față de clienții existenți, prin votul tuturor partidelor, prevederi care nu fac decât să descurajeze orice companie care dorește să investească pe termen lung în acest sector;
- În mod similar am văzut în ultimii ani cum sectoare întregi de activitate (ex: bancar, retail - sectoare reprezentate în confederația noastră) au fost supuse sistematic unor reglementări lipsite de sens economic, izvorâte din populism electoral, fără niciun studiu de impact. Planurile Guvernului se pot împotmoli foarte repede dacă nu există un dialog permanent și eficient cu Parlamentul, astfel încât cele două instituții să se consulte și să lucreze împreună;
- Lipsește un program pentru imagine națională, care este vital în noul context economic și geopolitic. O imagine mai bună a României ar aduce beneficii tuturor sectoarelor economice, ar întări capacitatea de export, de atragere a forței de muncă sau a investițiilor străine, ar stimula turismul și repatrierea, dar și atragerea de studenți străini în universitățile românești. În concluzie, Concordia salută planul anunțat de Guvern și pe această cale ne exprimăm disponibilitatea de a dialoga cu autoritățile pentru acele puncte și zone unde vedem lucrurile diferit sau considerăm că pot fi aduse îmbunătățiri. În același timp, credem că toate partidele, fie că sunt la guvernare sau în opoziție, trebuie să conștientizeze că sunt în egală măsură responsabile de atmosfera economică din România și cât de propice și predictibilă este țara noastră investițiilor autohtone sau străine, atât de necesare pentru recuperarea decalajului economic față de alte țări din Uniunea Europeană.
Președintele Confederației Patronale Concordia este Steven Cornelis Van Groningen, cetățean olandez care, în ultimii 25 de ani, a locuit în Ungaria, Rusia și România, unde a ocupat funcții de conducere la filialele băncilor internaționale. În 2002, a fost numit președinte și CEO al Raiffeisen Bank S.A. din România.
