Premierul Ludovic Orban a declarat din nou, marți, că intenționează să se adreseze CCR pentru un conflict între autorități (Parlament și Guvern) legat de moțiunea de cenzură, depusă de PSD.
Replica PSD a venit la minute distanță, care a afirmat, într-un comunicat, că singurul conflict constituţional ar fi că „Guvernul a patronat furtul din bani publici sub paravanul pandemiei".
În opinia primului ministru, faptul că PSD a depus moțiunea de cenzură în timpul unei sesiuni extraordinare ar fi neregulamentar. În Constituție există un articol, 113, care tratează moțiunea de cenzură, însă nu precizează și tipul de sesiune în care poate fi depusă - ordinară sau extraordinară.
În opinia unui fost președinte al CCR, Augustin Zegrean, nu există o problemă de constituționalitate în faptul că PSD a inițiat demersul în timpul unei sesiuni extraordinare.
În Consituție nu există nicio mențiune privind depunera unei moțiuni de cenzură în sesiune extraordinară. Totuși, în Constiuție este prevăzut faptul că se poate depune o singură moțiune de cenzură pe sesiunea parlamentară, cu excepția situațiilor în care Guvernul își asumă răspunderea în Parlament.
Zegrean ridică o altă problemă însă. Fostul judecător CCR atrage atenția asupra faptului că PSD a depus moțiunea în ultimele zile ale sesiunii extraordinare și procedura nu se va finaliza în aceeași sesiune. Practic, este nevoie de o altă sesiune pentru prezentarea și supunerea acesteia la vot „ Moțiunea de cenzură are caracter de urgență. Termenul de dezbatere este la trei zile de la data la care a fost prezentată în ședință în camere, nu de când a fost depusă. Ea urmează să fie citită într-o ședință comună. Din acel moment, în trei zile trebuie dezbătută. Abia dacă se depășește acel termen va putea Orban să facă o plângere la CCR, dar nu pe conflict, ci pe nerespectarea Constituției, în dezbaterea moțiunii”, a explicat Zegrean.
Este o trimitere la articolul invocat din Constituție, care spune că o moțiune de cenzură poate fi inițiată o singură dată într-o sesiune, cu excepția cazului în care Guvernul își asumă răspunderea pentru o lege, iar singura modalitate de împotrivire la acest demers legislativ a Parlamentului este depunerea unei moțiuni de cenzură.
Moțiunea întinsă pe două sesiuni
Procedura la care a apelat PSD iese din cutumă. Dincolo de faptul că a fost inițiată la final de sesiune, când, respectând termenii procedurii ar fi fost imposibil să fie și prezentată și supusă la vot, depinde când se va finaliza acest proces.
Dacă Birourile permanente ale Parlamentului nu ar prelungi sesiunea extraordinară - foarte puțin probabil -, atunci ar rămâne ca soarta Cabinetului Orban să fie decisă abia în septembrie, când începe sesiunea ordinară a Legislativului.
De asemenea, dacă Guvernul va sesiza CCR pentru un conflict între autorități, este, de asemenea, posibil ca răspunsul judecătorilor Curții să vină abia în septembrie. Acum, CCR este în vacanță.
Tactica PSD
Termenul pe care l-a ales PSD pentru depunerea demersului care ar putea duce la căderea Guvernului a fost remarcat de observatori politici, care au spus că ar părea mai degrabă un exercițiu de imagine din partea lui Marcel Ciolacu îndreptat către propriul partid, care are congres la sfârșitul acestei săptămâni.
Într-o postare pe facebook, fostul ministru de Finanțe în Guvernul Dăncilă, Eugen Orlando Teodorovici, aflat în opoziție cu actuala conducere a social-democraților, l-a atacat pe Marcel Ciolacu pentru că ar vrea să demonstreze că poate doborî Cabinetul Orban, după ce luni de zile nu a făcut nimic în acest sens. Teodorovici este singurul parlamentar PSD care nu a semnat moțiunea, însă a anunțat că o va vota.
Problema este dacă PSD are voturile necesare alături - 233 - pentru a putea înlătura de la Palatul Victoria PNL.
Aritmetica negocierilor politice
Teoretic, da, câtă vreme ProRomânia și ALDE vor vota în favoarea moțiunii de cenzură.
Practic, suntem în campanie electorală și este de urmărit dacă refuzul PSD de a se alia electoral cu ALDE, partidul condus de Călin Popescu Tăriceanu la alegerile locale va isca resentimente. Tăriceanu a intrat în 2016 în Parlament prin forțe proprii, însă acum este departe de pragul electoral. La alegerile locale, Tăriceanu s-a înscris în cursa pentru Primăria Capitalei, fără șanse, cel puțin așa arată sondajele de opinie, dar pentru a ridica scorul partidului. ALDE a anunțat însă că va vota moțiunea de cenzură alături de PSD, partidul care speră să-i cedeze locuri eligibile pe liste pentru alegerile parlamentare.
UDMR nu a semnat moțiunea - o poziție obișnuită pentru Uniune -, însă, în funcție de negocierile pe care le are cu PSD și PNL, poate produce surprize în ziua votului.
ProRomânia, formațiunea înființată în 2018 de Victor Ponta, a anunțat că va vota moțiunea. Între timp însă, nu a semnat-o. Se așteaptă ca acest răgaz până la vot să-i ofere lui Victor Ponta posibilitatea de a negocia o alianță cu PSD la alegerile parlamentare sau chiar poziții într-un guvern care i-ar urma celui condus de Ludovic Orban, în cazul în care moțiunea este adoptată.
PSD are după afilierea parlamentarilor ALDE la grupul PSD - 209 voturi, la care s-ar adăuga 21 de parlamentari PRO România, în total 230 de voturi. Mai există 20 de parlamentari nefiliați (13 la Senat și 7 la Camera Deputaților).
De partea cealaltă, Ludovic Orban poate negocia cu ProRomânia și neafiliații, având de partea sa USR.
