În loc să fie sprijiniți de stat, artiștii susțin că au trebuit să se descurce cum pot. "Este o țară în care fiecare se salvează cum poate", spune regizorul de teatru Radu Afrim într-un interviu pentru Europa Liberă în care vorbește despre cum a supraviețuit cultura în perioada pandemiei, care este relația cu autoritățile, lipsa de sprijin sau ce se vede la orizont.
Lipsa de interes, susțin criticii, s-a văzut și din faptul că schema de ajutor de stat pentru sectorul cultural independent arată cum se raportează statul la Cultură. Beneficiarul principal e industria de divertisment, iar artiștii independenți nu pot accesa fonduri.
"Autoritățile au vrut să se facă o economie de la Cultură pentru că în opinia lor nu este un domeniu vital", arată acum Radu Afrim.
Iar ultimul gest de revoltă față de lipsa de implicare a autorităților a fost vizibil marți, când Alexander Nanau, regizorul documentarului "Colectiv", multiplu premiat în plan internațional, a refuzat să primească o decorație din partea președintelui Iohannis cu ocazia Zilei Culturii.
”Cred că este cel mai cinic moment pentru a decora, simbolic și gol de sens, cultura României. După aproape un an de eforturi și propuneri din partea tuturor sectoarelor culturale de a angaja statul Român în implementarea de mecanisme de susținere a culturii sever amenințate de faliment în timpul crizei COVID 19, reacția și intervenția concretă a statului Român la toate nivelurile instituționale a fost zero", a scris Alexander Nanau pe Facebook.
Europa Liberă a încercat să ia legătura cu ministrul Culturii, Bogdan Gheorghiu, dar reprezentanții instituției au replicat că ministrul va oferi un punct de vedere ulterior, printr-un comunicat de presă.
Comunicatul de presă, emis marți seară, amintește sumele primite de la Ministerul Culturii, prin intermediul Centrului Național al Cinematografiei, de Alexander Nanau pentru realizarea documentarului "Colectiv", cât și faptul că regizorul a cerut în ianuarie o o finanțare suplimentară din partea Ministerului Culturii în valoare de 250.000 de lei, pentru care a primit aviz pozitiv pentru suma de 150.000 lei. Instituția face și o trecere în revistă a măsurilor luate în timpul pandemiei. Comunicatul integral poate fi citit la finalul articolului.
Ideile principale ale interviului cu Radu Afrim:
- Este un gest oportun făcut de Alexander Nanau, cinematografia nu este deloc într-o situație bună în acest moment
- Artiștii vor fi vaccinați ultimii, deși sunt cei mai doritori
- Artiștii independenți au suferit cel mai mult în pandemie
- Ar fi trebuit ca artiștii să fie cooptați în programele de promovare a vaccinării
- S-a dorit să se ajungă la acest nivel de gust dubios în rândul populației majore și televiziunile au muncit la asta timp de 30 de ani să se coboare atât de mult nivelul
- Câți de mulți profesori nu vor să se vaccineze spune multe despre ce fel de educație s-a făcut în acești 30 de ani.
- Televiziunile, școala, politicienii au făcut tot ce s-a putut ca populația să rămână la un nivel ciudat de educație, unul periculos
- Autoritățile au vrut să se facă o economie de la cultură pentru că în opinia lor nu este un domeniu vital
- Artiștii așteptau mult de la această schimbare politică care s-a făcut la noi. Se pare că lucrurile nu sunt așa
- Artiștii au o lume a lor interioară foarte bogată și de multe ori uită să se conecteze la lumea exteriorului
- Nu sunt pentru mutarea producțiilor de pe scenă în online
- La noi în arta românească există o doză de tradiționalism și conservatorism uriașă
- Nu va fi un val uriaș, un tsunami al schimbării teatrului românesc.
Europa Liberă: Regizorul Alexander Nanau a refuzat să primească o decorație din partea președintelui Iohannis afirmând că statul nu a ajutat cultura și ar fi cinic din partea lui să accepte. Cum comentați gestul?
Radu Afrim: Este un gest oportun, cinematografia nu e deloc într-o situație bună în acest moment. Eu am primit această decorație acum vreo trei ani de la Iohannis și probabil și eu, dacă teatrul era în aceeași situație, nu aș fi primit-o cu mulțumirea de atunci. Eu fiind un votant Iohannis. Cred că gestul regizorului este un semnal de alarmă și nu unul criticabil. Din păcate, nu e bine că cinematografia românească, premiată la festivaluri, chiar nu e băgată în seamă de autorități și nu sunt semnale prea bune pentru viitorul apropiat. Cu teatrul situația e oarecum la fel, dar ele funcționează după o lege care asigură oarecum o protecție a teatrului de stat.
Europa Liberă: Cultura a fost prima lovită de pandemie. S-au închis teatre, cinematografe, săli de concerte, tot ce ține de spectacole. Ce consecințe au avut toate acestea asupra artiștilor?
Radu Afrim: Artiștii vor fi vaccinați ultimii, probabil. Încă nu se știe nicio lună. Nu intrăm în nicio categorie de vaccinare deși, probabil, suntem cei mai doritori să ne vaccinăm. Da, au fost loviți artiștii independenți mai curând, adică actorii care nu aparțin de o instituție a statului sau de Ministerul Culturii. Lumea salariată nu a simțit un minus din punct de vedere salarial. Parțial, s-a lucrat în această perioadă. Dar s-a lucrat bătând pasul pe loc. Eu personal am reușit să fac trei spectacole și chiar am reușit să fac premiera într-o perioadă de relaxare, cu oameni în sală. După iar s-au închis. Asta înseamnă că oamenii cu care am lucrat au fost deschiși pentru că nu poți obliga pe nimeni în momente critice să vină la scenă și să aibă contact cu alți actori. Împreună ne-am asumat acest risc și nimeni nu s-a îmbolnăvit, din fericire, în timpul repetițiilor. Alții au fost mai puțin norocoși sau mai puțin curajoși în această perioadă. Mă refer tot la teatrele de stat, pentru că a depins totul de manageri. Unii au considerat că este în regulă să mute totul în afara teatrului, unora le-a ieșit pentru că nu au fost simple adaptări ale decorului interior într-un spațiu exterior, ceea ce mi se pare aberant. Au fost niște concepte special gândite pentru spațiul exterior, asta e singura inițiativă lăudabilă.
Greul a fost pentru artiștii independenți care nu sunt puțini. Ei nu au avut parte decât de o subvenție pe care am impresia că acum trebuie să o dea înapoi statului, un procent destul de consistent. Ei nu au avut niciun fel de protecție, niciun venit în acest an. Eu am încercat să îi mai pun în distribuțiile mele pe lângă actori.
Europa Liberă: Cât de mare e riscul ca unii actori independenți să nu mai dorească să continue în domeniu? Să renunțe la meserie.
Radu Afrim: Mulți deja au decis. Unii au și un alt job, care nu are legătură cu arta. Așa este peste tot în ultimii ani pentru că nu au toți bani de la părinți. Arta independentă se întâmplă în București unde vin tineri actori din toată țara și e mai greu cu chiria. Nu se întâmplă în Târgu Mureș sau Iași mari evenimente de artă independentă. De bine de rău, în orașele mici oamenii își găsesc de lucru, dar mai greu la București.
Europa Liberă: Credeți că în România actorii puteau fi puși mai în etapa a doua de vaccinare sau se putea face o colaborare între actori cunoscuți și autorități pentru a promova vaccinul și a încuraja populația să se vaccineze?
Radu Afrim: Cred că ar fi trebuit. Voci din rândul artiștilor anti -vaccinare și anti-Covid sunt destul de ascultate pe rețelele de socializare. Artiștii sunt încă influenceri importanți în societatea noastră.
Nu știu de ce nu s-a gândit nimeni la lucrul ăsta. Probabil, actori importanți, liderii de vârstă, se vor vaccina (nr. în etapa a doua). Actori importanți, populari încă de pe vremea comunismului, au o vârstă înaintată și pot avea prioritate la vaccinare. Actorii tineri nu știu de ce nu au fost contactați. Nici măcar vedetele de televiziune, astea mai cunoscute, nu au făcut o campanie de vaccinare, din ce observ. Ar fi trebuit, dar trăim într-o societate în care lucrurile sunt făcute pe genunchi, nu există niciodată proiecte foarte serioase și se pare că nu au nici timp să le facă după un plan foarte bine gândit. Este o țară în care fiecare se salvează cum poate. În continuare trăim în acest provizorat, după 30 de ani. Este o societate în continuare improvizată.
Europa Liberă: Statisticile arată cifre îngrijorătoare: tot mai puțini români merg la teatru sau citesc cărți. Tot mai puțini aleg filmele românești. E posibil ca dezinteresul autorităților, așa cum reproșați, să provină și din aceste statistici?
Radu Afrim: Cu această problemă s-a confruntat și Franța în anii 90 și chiar la începutul anilor 2000. Toți alegeau filme de Hollywood, la teatru tinerii nu mai călcau. Nu cred că e un caz singular, gustul oamenilor pentru filme americane nu este rezultatul lipsei de educație din ultimii 30 de ani, ține de alte criterii. Vedem bine pe platforme precum Netflix care sunt preferințele. În ce privește filmul românesc sunt 2-3 filme comerciale, a căror calitate artistică nu o discut eu aici, dar care au multe vizualizări, deși sunt autohtone. S-a dorit să se ajungă la acest nivel de gust dubios în rândul populației majore și televiziunile au muncit timp de 30 de ani să se coboare atât de mult nivelul. Cauzele se știu și de ce se dorește acest lucru, fără a fi o conspirație. A muncit școala, uitați câți de mulți profesori nu vor să se vaccineze. Asta spune multe despre ce fel de educație s-a făcut în acești 30 de ani și cât de deschiși sunt profesorii noștri la orice e nou. Televiziunile, școala, politicienii au făcut tot ce s-a putut ca populația să rămână la un nivel ciudat de educație și la un nivel periculos și acum se văd rezultatele. Se vedeau și acum zece ani. Am spus întotdeauna că mă îngrijorează scăderea nivelului.
Sălile de teatru nu sunt goale. Dacă nu ar fi pandemie ar fi pline în continuare. Probabil că raportat la numărul de oameni care se duc la fotbal, merge mai puțină lume la teatru. Dar eu nu sunt speriat pentru că există pentru fiecare ceva de oferit la teatru.
Europa Liberă: Și totuși, de ce credeți că autoritățile nu au dorit să sprijine mai mult Cultura în această perioadă?
Radu Afrim: Au vrut să economisească ceva bani. Nu prea le-a ieșit pentru că artiștii au fost destui de vocali să își apere drepturile, salariile. Oricum nu era bună situația financiară nici înainte de pandemie. Li se cerea directorilor să facă economie la hârtie igienică, la detergenți pentru scenă. Semne existau, simptome ale înrăutățirii situației existau și înainte. Eu mă gândesc că ăsta a fost primul gând: să se facă o economie de la Cultură, pentru că în opinia lor nu este un domeniu vital, nu este nici măcar un domeniu important pentru mulți dintre ei. Mulți nu au călcat măcar într-o sală de spectacole și confundă cultura cu divertismentul. Din punctul lor de vedere, ce se întâmplă la televiziunile private e la fel cu ce se întâmplă la teatru.
Europa Liberă: Cum vedeți faptul că de fiecare dată când au loc negocieri pentru formarea unui guvern, Ministerul Culturii este mereu printre ultimele cerute?
Radu Afrim: Nu suntem la Viena și nici măcar la Bruxelles. Nu suntem într-o țară în care să vezi panouri publicitare cât fațadele blocurilor cu spectacole de teatru, cu concerte serioase, cu filme proprii. Totuși, deși sunt vocali, artiștii au un anumit bun-simț, educație. Devin isterici sau disperați doar când le ajunge cuțitul la os. Și până să le ajungă cuțitul la os, hai că mai trece jumătate de an sau un an. Artiștii așteptau mult de la această schimbare politică. Se pare că lucrurile nu sunt așa. Întotdeauna sunt alte priorități, întotdeauna așa a fost, deși până la urmă când ne-au venit bugetele lucrurile s-au mai reglat. După ne rămâneau bani la finalul anului, lucru ciudat. Nu știu de ce nu vrea nimeni Ministerul Culturii și nici nu m-a interesat. Văzând cât de des se schimbau lucrurile în ultimii ani, vă dați seama că nu dă impresia de un post serios. Oricine se pricepe la cultură în România, aceasta este opinia generală. E clar că un minister care se ocupă de fondurile europene este mult mai tentant.
Europa Liberă: La începutul pandemiei a fost un apel public făcut de doamna Oana Pellea, apoi au fost și alți actori și oameni de cultură care au susținut demersul sau au vorbit public despre problemele din domeniu. Credeți că se punea face mai mult sau că ar fi putut să fie mai multă unitate în lumea culturală pentru a se cere sprijin? În HoReCa, de exemplu, s-a făcut un lobby puternic.
Radu Afrim: Acolo sunt oameni cu bani, oameni serioși, cu relații mai multe. Artiștii, chiar și cei care au foarte mulți bani, din păcate nu sunt uniți.
Europa Liberă: Sunt și orgolii mai mari?
Radu Afrim: Sunt și orgolii mai mari pentru că sunt oameni sensibili, oameni fragili, cu personalități puternice și chiar și cei care nu au personalități foarte
puternice mimează că au personalități puternice în acest domeniu. Plus că există o mare doză de dezinformare în rândul artiștilor care se împart și la noi în două categorii: artiști care se implică în mișcări sociale sau în politică indirect și artiști care spun că sunt artiști și că în consecință nu se implică. Din această împărțire lucrurile e clar nu vor sta foarte roz atunci când va fi nevoie de drepturi. Singurele problemele pe care le tratează sunt scăderea salariilor sau schimbarea unor directori. Artiștii au o lume a lor interioară foarte bogată și de multe ori uită să se conecteze la exterior.
Oana Pellea este o voce foarte prezentă în societate și nu este singura. Este un nume mare și vizibil. Asta nu înseamnă că toată lumea o place din acest motiv, din contră.
Nici în lume, practic, nu sunt foarte mulți artiști militanți social. La Londra, există la Teatrul Național o voce sau două care se implică în campanii sociale. Fiecare a avut un interes, unii au avut interese cu PSD, alții au cu PNL. Și atunci te gândești că e mai bine să taci acum și să vorbești când sunt ceilalți la putere. Din cauza acestui decalaj de interese niciodată nu o să fie o unitate sau o voce comună. Tinerii care vin din spate și care majoritatea sunt independenți par a fi totuși mai hotărâți în a-și câștiga drepturile.
Europa Liberă: Teatrul și-a găsit un refugiu în online în perioada de pandemie. A fost doar un refugiu de moment sau se va ajunge la o prezență constantă? Cum avem Netflix pentru filme să avem canale dedicate spectacolelor de teatru.
Radu Afrim: Lucrurile sunt la mijloc. Au început să existe producții special pentru online. Nu sunt pentru mutarea producțiilor de pe scenă în online.
Spectacolele au început să facă un lucru foarte bun în această perioadă, să se doteze tehnic cu tot ce presupune o bună transmisie live video sau pur și simplu au început să facă colaborări cu echipe de oameni foarte buni în acest domeniu. Până acum niciun spectacol nu era filmat cum trebuie. Eu nu am vrut să dau online spectacolul meu Pădurea Spânzuraților de la Teatrul Național București pentru că nu era filmat cum trebuie, deși era un spectacol care trebuia să rămână în acea arhivă. Am acceptat și am lucrat la o premieră care s-a filmat cu cinci camere și părea un film direct, avea calitatea unui film și se vedea bine. Întotdeauna este bine să existe o alternativă la orice. Dar a înlocui scena și spectacolul viu nu este ceva de luat în seamă.
Europa Liberă: Se vorbește foarte mult de o schimbare a paradigmei, că lumea nu va mai fi la fel, că vor avea loc schimbări după această pandemie. Cum se va schimba lumea teatrului?
Radu Afrim: Artiștii nu s-au schimbat niciodată în 30-40 de ani de carieră. Bănuiesc că au trecut prin evenimente dramatice, tragice, fericite. Nu i-au schimbat, nu i-au cutremurat, nu i-au influențat în estetica lor, în idei, în atitudinile de pe scenă. Eu nu cred că pandemia îi va schimba. În arta românească există o doză de tradiționalism și conservatorism uriașe. Cu asta se vor lupta cei care doresc schimbări. Schimbările înseamnă totuși mers înainte și nu mers înapoi, deși conservatorii spun că înseamnă mers înapoi. Eu cred că schimbările vor veni organic, dar nu în martie, în 2021-22-23, pentru că unele lucruri nu mai pot fi ca înainte. Dar asta va veni de la planul individual și nu de la general. Și nu va veni de la directorul teatrului, niciodată să nu se aștepte cineva ca directorul teatrului să spună că de mâine vom fi înaintea Europei cu 10 ani. Tot un artist avangardist, nebun sau un actor, muzician sau luminist poate veni cu aceste idei de schimbare. Dar nu va fi un val uriaș, un tsunami al schimbării teatrului românesc. Eu fac meseria asta de 20 de ani și nu a fost niciun val uriaș de schimbări.
Europa Liberă: Dar în rândul publicului?
Radu Afrim: Publicul s-a tot schimbat, nu este un public burghezit, rămas la dorințe de teatru vechi. Eu în 20 de ani am tot încercat să schimb publicul și am văzut că publicul s-a schimbat și publicul mi-a sugerat chiar că am rămas în urma lui. Nu cred că publicul va dori să își pună ochelari 3D când merge în sala de teatru. Ar fi bine ca publicul să strâmbe din nas la unele lucruri rămase anacronice, mă refer mai ales la idei. Eu cred că publicul va dori un teatru ancorat în societate, dar nu va exclude poezia sau suprarealismul. Și pentru faptul că publicul de teatru a dat cu nasul de unele spectacole europene care s-au dat online în anul de pandemie își pune niște întrebări. Mi-aș dori să crească concurența, să fie o concurență reală între noi și europeni.
Comunicatul de presă integral emis de Ministerul Culturii:
Ministerul Culturii precizează că Medalia Ordinul Cultural se oferă în baza Legii nr. 8/2003 privind Ordinul Meritul Cultural și Medalia Meritul Cultural, cu modificările și completările ulterioare, și că este dreptul fiecărei persoane propuse de a accepta sau nu această distincție din partea statului român. În cazul din urmă se regăsește regizorul și producătorul Alexander Nanau, propus de ministrul Culturii pentru decorarea sa de către președintele Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Culturii Naționale, din 15 ianuarie 2021.
Această propunere, realizată în baza unei analize, i-a fost, însă, comunicată domnului Alexander Nanau în cadrul întâlnirii solicitate ministrului culturii, Bogdan Gheorghiu, care a avut loc în data de 4 ianuarie. Cu această ocazie, SC Alexander Nanau Production SRL a solicitat o finanțare suplimentară din partea Ministerului Culturii în valoare de 250.000 de lei, pentru care a primit aviz pozitiv pentru suma de 150.000 lei. Acest buget a fost solicitat pentru campania online de promovare a filmului Colectiv în perioada 24 ianuarie - 31 aprilie 2021, la nivel internaţional.
Ministerul Culturii, prin intermediul Centrului Național al Cinematografiei, se implică activ în realizarea producțiilor cinematografice autohtone și finanțează majoritatea producțiilor românești de film.
De altfel, filmul „Colectiv”, al cărui producător și regizor este Alexander Nanau, a obţinut finanțare directă pentru dezvoltare şi producţie, în valoare de 632.071 lei, din partea Centrului Național al Cinematografiei (CNC). Totodată, având dublă calitate, Alexander Nanau a obținut ca regizor suma de 475.100 lei și ca producător suma de 258.395 lei, fonduri nerambursabile din partea CNC pentru producția filmului.
Susținerea statului român pentru producția „Colectiv” a mai constat în finanțarea participărilor la festivalurile de la Amsterdam, Toronto și Veneția (în 2019) în total de 40.000 lei și, în 2020, a promovării filmului documentar de lungmetraj în vederea selecției la Premiile Academiei Americane de Film Oscar 2021, în valoare de 100.000 lei. Mai mult, Consiliul de administrație al CNC a decis, prin Hotărârea 293/19.11.2020, suplimentarea sumei, ulterior, cu 100.000 de lei, în cazul în care filmul va fi propus pe lista scurtă a premiilor Oscar. Astfel, suma totală alocată acestui proiect din Fondul Cinematografic a fost de 1.530.566 lei, sună care include şi costurile de distribuţie.
Toate aceste finanțări au contribuit la promovarea și cunoașterea filmului „Colectiv”, în întreaga lume, nu doar pe plan național.
Afirmația conform căreia Ministerul Culturii nu s-a implicat în gestionarea crizei sectorului cultural afectat de restricții, în 2020, este răuvoitoare și lipsită de temei. Anul trecut, pandemia a restricționat multe domenii, cel cultural fiind printre cele mai afectate. Ministerul Culturii a pus în prim plan această realitate și a fost un partener onest al tuturor actorilor din domeniul cultural, luând măsuri în baza consultărilor cu aceștia:
- Ca urmare a demersurilor Ministerului Culturii realizate pe lângă Ministerul Fondurilor Europene și Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri, 5,5% din solicitanții pentru granturile pe capital de lucru sunt operatori economici din sectorul cultural. Suma totală pe care aceștia o vor accesa este de aproximativ 68 milioane de euro.
- Reglementarea biletelor achiziționate de public la festivalurile care nu au putut fi desfășurate în starea de urgență și în starea de alertă.
- Număr de proiecte finanțate prin programul Acces Online: 19 proiecte, Buget alocat 1 milion lei, peste 270 de lucrători culturali beneficiari;
- Număr de proiecte finanțate prin Nevoi Culturale de Urgență: 13, Buget alocat: 830.000 lei;
- Număr de proiecte finanțate prin Programul Cultural Prioritar: 62, Buget total alocat: 8,537 milioane de lei printre care amintim TIFF, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu, Concursul Internațional George Enescu, Gala Uniter;
- Număr de proiecte Ziua Culturii Naționale 2020: 10 proiecte, Buget total: 250.000 lei. În 2021, suma a crescut la 2 milioane de lei, din care urmează să se finanțeze 42 de proiecte.
- După 12 ani, Ministerul Culturii a alocat 2 milioane de lei pentru un program de achiziție de artă plastică. 167 de lucrări au fost achiziționate de la 100 de artiști români contemporani și expuse în Muzeul Național de Artă Contemporană.
- Ministerul Culturii a realizat demersurile necesare pentru ca persoanele fizice care au obținut venituri exclusiv din drepturi de autor și drepturi conexe, aflați în imposibilitatea de a mai obține venituri, să beneficieze de indemnizatia de 75% din salariul mediu brut pe țară. Măsura a fost accesată de peste 3.000 de beneficiari.
