Autoritățile ruse au început să manifeste o atenție sporită împotriva jurnaliștilor independenți și a bloggerilor care relatează de la protestele opoziției față de arestarea lui Alexei Navalnîi.
Măsura face parte dintr-o campanie prin care autoritățile din Rusia vor să cenzureze discursul privind criza internă în care se află președintele Vladimir Putin. 82 de jurnaliști au fost arestați la protestele din 31 ianuarie, potrivit unui grup de monitorizare.
Cu o zi înainte de al doilea weekend de proteste la nivel național împotriva arestării lui Navalnîi, poliția rusă l-a reținut pe Serghei Smirnov, redactor-șef al publicației independente Mediazone.
Într-un video distribuit masiv pe rețelele de socializare, Smirnov se plimba cu copilul său minor în momentul în care poliția a intervenit. Ofițeri în civil i-au cerut acestuia să își pusă o mască și să își anunțe soția să vină să ia copilul.
Potrivit site-ului Open Media, finanțat de afaceristul în exil Mihail Hodorkovski, 82 de jurnaliști au fost arestați pe 31 ianuarie în urma protestelor. ODV-Info, care se ocupă de monitorizarea protestelor și a intervenției poliției, susține că ar fi vorba 91 de persoane.
Uniunea Jurnaliștilor a transmis că 21 de jurnaliști au fost reținuți la Moscova și 10 la St. Petersburg. Per total, organizația a documentat 104 încălcări ale drepturilor jurnaliștilor cu ocazia protestelor de duminică, inclusiv 16 cazuri în care poliția a vizitat la domiciliu jurnaliștii înainte de protestele pentru a îi „avertiza" să aibă grijă ce relatează.
„Arestarea și reținerea lui Smirnov și a altor zeci de jurnaliști este o încercare de a intimida și cenzura presa independentă într-un moment de revoltă națională", spune Polina Sadovskaya, director de programe pentru Euroasia la PEN America.
„Într-o încercare de intimidare și cenzurare a presei, guvernul lui Putin își manifestă frica în fața adevărului", adaugă ea, într-un comunicat de presă în care critică reținerea jurnaliștilor.
Alte 52 de încălcări ale libertății presei, în 17 orașe diferite, au fost documentate și la primele proteste din 23 ianuarie, potrivit Uniunii Jurnaliștilor din Rusia. 16 jurnaliști au fost reținuți atunci în St. Petersburg.
Institutul Internațional al Presei a condamnat pe 25 ianuarie reținerile pe care le-a numit „o altă pată pe istoricul guvernului rus privind respectarea libertății presei și un exemplu elocvent al tacticilor folosite de forțele de securitate pentru a suprima prezentarea de informații despre protestele critice la adresa Kremlinului".
Represiunea asupra jurnaliștilor în timpul protestelor susținătorilor lui Navalnîi reprezintă continuarea unui model dezvoltat de autorități cu ocazia manifestațiilor care au izbucnit la finalul verii în orașul Habarovsk, spune jurnalistul local Tatiana Khlestunova. Manifestațiile, care continuă și în prezent, au pornit după arestarea guvernatorului regional Serghei Furgal, politician popular care nu aparținea partidului Rusia Unită a președintelui Putin.
Cei mai mulți jurnaliști au fost arestați în ianuarie cu ocazia protestelor pro-Navalnîi, dar Khlestunova a arătat, într-un interviu pentru RFE/RL Rusia, că jurnaliștii locali se confruntă cu rețineri și amenzi administrative încă de la debutul protestelor în iulie 2020.
„Putem vorbi de un efect de carusel aici", spune ea. „Sunt reținuți, mențiuni în arest preventiv în așteptarea audierilor, apoi instanța le dă o amendă sau o sentință la închisoare. Apoi, imediat ce sunt eliberați, sunt ridicați din nou și caruselul se repetă - alte acuzații, iar arest preventiv și audieri. Mi s-a întâmplat și mie".
Oficialii din centrul anti-extremism al Ministerului de Interne monitorizează constant ce apare în mediul online, potrivit Tatianei Khlestunova.
„Din ce cunosc, atât timp cât nu pot găsi organizatorii protestelor pentru că nici nu există, au început să îi urmărească pe cei mai activi participanți. I-au arestat și protestele tot continuă. Așa că au început să aresteze pe oricine poartă o legitimație și nu colaborează. Astfel au luat la țintă jurnaliștii. Dacă porți o legitimație de presă ești trecut automat pe lista persoanelor urmărite".
Klestunova vede o conexiune între represiune și alegerile pentru Duma de Stat, camera inferioară a Parlamentului rus, care vor avea loc în septembrie. Scrutinul va fi un indicator al sprijinului pe care îl mai are președintele Putin.
„Pregătirile pentru alegerile din septembrie sunt în plină desfășurare", spune ea. „Se pregătesc să înlăture toate persoanele active - activiști sau jurnaliști- pentru a nu reprezenta un pericol în campania electorală. Dacă ai fost condamnat de multe ori te pot înlătura pentru câțiva ani sau, cel puțin, pot exercita intimidări".
Înainte de a fi arestată pe 7 noiembrie, Khlestunova a cerut ca cetățenii să se implice mai mult în jurnalism.
„Este crucial ca oamenii să știe ce se întâmplă", a scris ea pe o rețea de socializare. „Dacă jurnaliștii sunt sub presiune, toată lumea trebuie să învețe cum să transmită în direct evenimentele și să publice informații. Transmiteți în direct de oriunde vă aflați - de la geamul casei sau de pe marginea trotuarului. Dacă vedeți o demonstrație, vorbiți despre ea pe rețelele de socializare pentru ca țara să știe. Noi suntem arestanți așa că toată lumea trebuie să devină un blogger".
Cu sprijinul RFE/RL Rusia și Current Time
Traducerea și adaptarea: Sebastian Pricop
