Legea „agenților străini” din Rusia a fost adoptată în 2012 și a fost modificată de mai multe ori. Aceasta obligă organizațiile ne-comerciale, care primesc finanțare din străinătate și despre care guvernul consideră că desfășoară activități politice, să fie înregistrate drept „agenți străini” și să se supună auditurilor guvernamentale.
Amendamente aduse legii au vizat instituțiile de presă finanțate din străinătate. În 2017, guvernul Rusiei a adăugat serviciul rus al RFE/RL pe lista „agenților străini” împreună cu alte șase publicații, inclusiv Current Time, o rețea de știri în limba rusă condusă de RFE/RL în cooperare cu Voice of America (VOA). Serviciul rus al VOA a fost, de asemenea, adăugat pe listă.
Într-un raport publicat pe 6 iulie, o echipă a Comisiei de la Veneția compusă din experți independenți în dreptul constituțional, care a analizat amendamentele, a cerut Rusiei restrângerea unor dintre cerințele legii sau, alternativ, revizuirea întregului document pentru a schimba definiția „agenților străini”.
Comisia a avertizat, în raportul de 26 de pagini, că modificările vor avea „efecte semnificative... asupra exercitării drepturilor civile și politice care sunt esențiale pentru o democrație eficientă". Experții au adăugat că lărgirea definiției „agenților străini” le-ar permite autorităților să „exercite un nivel semnificativ de control asupra activităților și existenței asociaților și asupra participării cetățenilor la activități civile.”
Cele patru amendamente vizate au lărgit semnificația conceputului de fonduri străine primite de organizații. Acestea se referă acum și la fondurile primite de la organizații ale căror beneficiari nu sunt cetățeni ruși sau de la organizații din Rusia care au primit, la rândul lor, finanțare străină.
Amendamentele le încredințează, de asemenea, autorităților mai multă putere pentru a putea organiza inspecții neanunțate ale acestor organizații. Autoritățile au lărgit lista de motive pentru care un individ este considerat „agent străin”, aceasta îi include acum și pe cei care primesc susținere metodologică sau administrativă de la organizații străine. O altă modificare îi obligă pe candidații politici care sunt considerați „agenți străini” să includă această informație în campaniile lor electorale.
Rusia a spus că noile amendamente sunt menite să îmbunătățească transparența și să sporească securitatea națională. Comisia de la Veneția susține că rezultatele vor produce efectul opus.
Echipa RFE/RL a refuzat să se conformeze regulilor astfel încât monitorul oficial al televiziunilor, Roskomnadzor, a pregătit sute de plângeri împotriva proiectelor RFE/RL. Amenzile totale s-ar putea să ajungă până la 3 milioane de dolari.
Agenția de presă independentă finanțată de Statele Unite a numit amenzile „o campanie de constrângere și de intimidare a statului.”
Comisia de la Veneția pare să susțină acest punct de vedere.
„Este mai probabil ca această desemnare să submineze transparența prin stigmatizarea entităților și persoanelor fizice și inducerea în eroare a publicului cu privire la relația lor cu entitățile străine", a spus Comisia. „În ceea ce privește obiectivul securității naționale, desemnarea va provoca un climat de neîncredere, frică și ostilitate, în loc să contracareze orice amenințare reală.” Comisia a avertizat, de asemenea, că modificările „mai degrabă vaorcrește riscul ca entitățile și indivizii să devină agenți străini, împotriva voinței lor.”
Oficial, Rusia a declarat pentru Comisie că această etichetă nu este un stigmat, ci își propune doar să îi avertizeze pe cetățeni despre posibile „influențe străine” în afacerile interne.
Rusia a început elaborarea acestui tip de legislație în timpul celor mai de amploare proteste împotriva lui Vladimir Putin, care ocupă funcția de președinte sau prim ministru, fără întrerupere, din 1999. Protestele au fost declanșate după alegerile parlamentare din 2011, considerate de opoziție drept fraudate și au continuat și în anul următor. Putin a dat vina pe fostul Secretară de Stat al SUA, Hillary Clinton, susținând fără dovezi că ea a fost cea care a dat opoziției „un semnal” pentru a ieși în stradă.
Analiștii spun că Putin se teme de o revoltă similară celor care au avut loc în țările vecine: Ucraina, Georgia și Belarus și că președintele încearcă să elimine orice opoziție internă prin introducerea de măsuri represive cum este legea „agenților străini”.
Rusia a lărgit conceptul de „agent străin” de mai multe ori în ultimul deceniu, forțând mai multe organizații să se închidă. Din iulie 2021, Rusia a etichetat 76 de organizații și 20 de agenții de presă sau indivizi drept „agenți străini”, potrivit Comisiei de la Veneția.
Mai mult de 60 de organizații au apelat la Curtea Europeană a Drepturilor Omului pentru a retrage această denumire.
Comisia de la Veneția a respins apărarea Kremlinului potrivit căreia legea ar fi similară unor reglementări din Occident, reamintind că legislația Rusiei este foarte vagă și nu are limite clare, lucru care afectează un spectru mult prea larg de organizații și indivizi.
O lege din Statele Unite le cere organizațiilor care acționează în interesul unei alte țări să se înregistreze oficial. O altă lege a Israelului le cere ONG-urilor care primesc 50% din finanțare de la guvernele străine sau de la agenții străine să fie înregistrate. Între timp, Ungaria a abrogat, în luna mai, o lege privind înregistrarea „agenților străini”. Legislația Rusiei le cere tuturor organizațiilor care acționează în interes politic să se înregistreze oficial dacă primesc orice finanțare străină, inclusiv de la alte organizații din Rusia care primesc la rândul lor finanțare străină.
Comisia de la Veneția a elaborat această analiză în urma unei cereri din decembrie a lui Boriss Cilevics, președintele Comisiei pentru Afaceri Juridice și Drepturile Omului a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, pentru a stabili dacă amendamentele Rusiei se află în conformitate cu standardele internaționale ale drepturilor omului.
Opinia Comisiei a fost propusă și aprobată după ce patru experți legali au vorbit cu mai mulți membri ai guvernului rus, printre care și reprezentanți din Duma de Stat (camera inferioară a Parlamentului) și din Consiliul Federației Ruse (camera superioară), reprezentanți ai Procurorului General al Rusiei, reprezentanți din Ministerul Justiției, reprezentanți ai monitorului de presă Roskomnadzor dar și reprezentanți ai societății civile.
