Premierul Florin a argumentat că remanierea este urmare a „analizei” pe care a anunțat că o va face tututor ministerelor, iar rezultatul de la portofoliul finanțelor nu a fost unul la „superlativ”.
„Pentru mine contează performanța echipei guvernamentale și este important ca toți să aibă performanță la superlativ. În momentul în care cineva nu are performanță la superlativ, eu nu mă sfiesc să fac aceste schimbări”, a spus Cîțu, care s-a grăbit să completeze că gestul nu are nicio conotație politică. „Dl. Nazare este în filiala Prahova, iar filiala Prahova nu și-a dat până acum niciun fel de susținere. Nu despre asta este vorba”.
Din tabăra Orban i se răspunde că „ba da, este”. De altfel, Ludovic Orban a spus acest lucru cu subiect și predicat, referindu-se inclusiv la secretarul de stat, susținător al lui, care a fost dat afară la o zi de la numire. „Nu este normal să avem colegi în PNL care să fie daţi afară doar pentru că susţin candidatura mea. Acest lucru nu este normal şi atrag atenţia că trebuie să înceteze orice fel de utilizare a pârghiilor de putere guvernamentale administrative pentru a reprima colegi care îmi susţin candidatura", a spus preşedintele PNL.
Orban a dat însă asigurări că nu se pune problema retragerii încrederii guvernului. Nici nu ar avea cum să se pună din moment ce liderii de filiale apropiați de Cîțu se înmulțesc de la o zi la alta.
„Normale” sau nu, execuțiile , cum a fost cea a lui Nazare, arată că în PNL lupta politică a depășit de mult granițele fair play-ului, ba chiar și pe cele ale unei minime îngrijorări fața de imaginea publică a combatanților și a partidului.
Miza: banii pentru primari la rectificare
În spatele răfuielilor s-ar afla însă mult mai multe. Ca, de exemplu, rectificarea bugetară și banii care pot fi împărțiți primarilor, unii dintre ei chiar înainte de congresul PNL din septembrie. De altfel, premierul Cîțu a preluat interimatul la ministerul Finanțelor pentru 45 de zile, perioada maximă permisă de lege, ceea ar putea da substanță speculațiilor. Primul ministru transmite un semnal de forță către susținătorii săi și către cei care sunt nehotărâți, spune analistul politic, profesorul Cristian Pîrvulescu.
„Într-un partid care se află la guvernare accesul la resurse și poziții este esential. Deci, ceea ce transmite Cîțu este că el este cel care asigură acest acces, nu Orban. Oamenii vor face însă propriile calcule, pentru că nu toți au condiții să ajungă la poziții și resurse, deci vor vota la congres din altă perspectivă. Este un moment de neclaritate, știm că mulți dintre cei care sunt aleși la șefia organizațiilor județene îl sprijină pe Cîțu, dar nu știm cum votează delegații și primarii. De aici și problema legată de rectificarea bugetară- primarii așteaptă bani și dacă nu vin pot să-și reorienteze oamenii”.
Mai mult, între Cîțu și Nazare ar fi existat neînțelegeri legate de modul în care a fost gestionat ministerul, de diverse numiri și de restructurarea ANAF. Ca fost ministru de finanțe, Cîțu a lăsat în spate lucruri neterminate, cum ar fi, de exemplu, aplicația pentru conectarea caselor de marcat la serverele ANAF, nefuncțională, motiv pentru care Nazare a trebuit să facă alta.
Imaginea partidului, afectată
Unul dintre conflictele de fond dintre cei doi a fost legat de restructurarea ministerului Finanțelor, pe care Nazare a încercat de mai multe ori să o pună pe masa guvernului, fără succes însă. Surse din PNL spun pentru Europa Liberă că au existat conflicte legate și de faptul că Nazare negocia una la Bruxelles, iar Cîțu alta, primul-ministru luând decizii fără să i le comunice. ”Nu mai comunicau între ei”, spun sursele noastre.
Dincolo de aceste conflicte, războiul pentru putere în PNL, prin virulența atacurilor, afectează imaginea partidului și generează suspiciune în electorat, spune analistul Cristian Pîrvulescu.
„Este anormal să împarți banii în funcție de interese personale și de partid. Pe de o parte, imaginea partidului se deteriorează și, pe de altă parte, generează suspiciune în electorat, inclusiv în propria sa bază pentru că semnalul acesta este: numai cei care înțeleg că trebuie să se asocieze unei anumite tabere vor avea acces la resurse și funcții”.
Va reuși Cîțu să-și impună omul la Fiananțe?
O altă problemă, care ar putea genera conflicte în viitor, este cea a succesorului lui Nazare la minister. Acesta ar putea fi Dan Vîlceanu, deputat de Gorj, prima propunere a lui Cîțu de acum un an când s-a format guvernul și actualul său șef de campanie. Acesta ar fi fost însă refuzat atunci atât de Orban, cât și de președintele Iohannis.
În context electoral nu există etică într-un partid. Puțini au forța morală să reziste presiunilor politice. Sunt atâția politicieni care își pierd busola în momentul în care au ajuns să dețină poziții de putere, pentru că nu sunt pregătiți să exercite puterea cu înțelepciune.
Motivele sunt cât de poate de evidente: Vîlceanu a fost liderul tineretului PSD în perioada 2006-2009, a migrat la PDL apoi la PNL și are mai multe contracte de milioane de lei cu statul prin firma Trefo SRL deținută de mama sa, Elisabeta Vrînceanu. Firma a câstigat mai multe licitații pentru furnizarea de produse pentru Complexul Energetic Oltenia, așa cum a scris Europa Liberă. Alături de Lucian Isar, pe care Cîțu l-ar vrea la Banca Națională în locul lui Isărescu, Vîlceanu este mâna lui dreaptă.
Lui Cîțu îi va veni însă greu să-l impună pe Vîlceanu la ministerul Finanțelor în interiorul celor 45 de zile de interimat, pentru că îi trebuie, totuși, acceptul partidului, iar aici se va lovi de opoziția lui Orban. Astfel, pe moment, Cîțu va trebui să găsească o altă formulă.
Unitatea partidului după congres
Amplificarea conflictelor în PNL nu este văzută cu ochi buni de unii lideri de filiale, cum este Mircea Hava, fostul primar de Alba Iulia, actual europarlamentar, care a scris acru pe Facebook că este prima oară când„unitatea PNL e greu încercată de disperarea unora de a ajunge unde nu merită, prin nimic altceva decât jocuri de culise și cuțite înfipte în spate”. Nu e greu de înțeles la cine s-a referit Hava.
Într-adevăr, unitatea PNL este pusă sub semnul întrebării, deși cu certitudine nu e prima oară din perspectiva nenumăratelor sciziuni care au existat în cei 31 de ani postrevoluționari.
Surse din PNL spun că după congres există posibilitatea reală ca oamenii unei tabere să îi elimine pe ceilalți din toate funcțiile. Acesta este probabil și sensul mesajului transmis de Ludovic Orban „Nimeni nu va avea de suferit de pe urma faptului ca l-a sprijinit pe Florin Cîțu după ce voi câștiga alegerile pentru funcția de președinte al PNL. Dar cu o singură condiție, să nu facă rău colegilor lor de partid care mă sprijină în această competiție electorală”. Nu sună prea bine, deși mesajul se vrea unul liniștitor.
Până atunci, apele sunt foarte agitate în filiale, acolo unde se joacă, de fapt, cartea congresului. Alegerile sunt în plină desfășurare și este greu de spus în acest moment spre care dintre cei doi înclină balanța, mai ales că există informații că lideri care până acum au stat în expectativă ar putea face pasul decisiv spre unul dintre cei doi competitor.
Este vorba de Ilie Bolojan de la Oradea și de europarlamentarul Dan Motreanu, șeful organizației Giurgiu, cel care a condus campania electorală a lui Klaus Iohannis. Ambii ar da semnale că înclină spre Florin Cîțu, ceea ce ar fi o lovitură pentru Orban.
Dincolo miza de moment, deși nu este exclus să fie pusă în discuție poziția de premier, congresul PNL contează mai ales în perspectiva anului electoral 2024, când au loc trei runde de alegeri: locale, parlamentare și prezidențiale.
Mai contează și din perspectiva prezidențiabilului, pentru că, de regulă, șeful partidului devine candidat. În acest sens, trebuie remarcat că Orban a anunțat clar că intenționează să fie prezidențiabil.
