Prin proiectul de ordonanță sunt lăsate la mâna direcțiilor publice locale și centrale ale Ministerului Culturii operațiunile de intervenție asupra imobilelor din zonele protejate sau de protecție.
Comisia Națională a Monumentelor Istorice, respectiv comisiile zonale ale monumentelor istorice, sunt scoase din acest circuit. În nota de fundamentare a proiectului se arată că principalul argument pentru luarea deciziei privește „degrevarea activității în comisiile de specialitate”.
Proiectul arată că funcționarii publici pot emite avizele singuri dacă sunt respectate următoarele condiții:
- documentația este elaborată de un arhitect atestat de Ministerul Culturii în domeniul protejării patrimoniului cultural imobil
- aceasta respectă procedura privind avizarea intervențiilor în zonele de protecție a monumentelor istorice și zonele protejate aprobată prin ordin al ministrului culturii.
Experții: E loc de abuzuri
Experții în domeniu, fie că sunt angajați ai administrațiilor locale sau arhitecți independenți, consideră că noile prevederi sunt abuzive și pot lăsa loc la aranjamente.
Edmond Niculușcă este director adjunct al Administrației Municipale pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Explică, pentru Europa Liberă, care sunt efectele pe care le va avea aprobarea proiectului în această formă. El crede că legea este una dintre cele mai grave lovituri date patrimoniului construit.
„Eliminarea filtrului Comisiilor Zonale și Naționale pentru Monumentele Istorice din procesul de avizare a lucrărilor de edificare sau demolare în zonele protejate înseamnă mână liberă pentru rechinii imobiliari, o calamitate pentru țesutul construit istoric. Vor putea să dărâme mai ușor imobile monument istoric și vor putea să autorizeze fără probleme ansambluri care distrug coerența și calitatea arhitecturală a zonelor construite protejate”, a declarat Edmond Niculușcă pentru Europa Liberă.
Niculușcă spune că posibila avizare a unor proiecte elaborate de arhitecți atestati de Ministerul Culturii fără discutarea lor în cadrul Comisiei Naționale sau Zonale nu are nici o justificare pentru că atestarea nu este și o garanție a calității.
Se transferă decizia unor funcționari care, știm din practică, raspund de cele mai multe ori intereselor politice și grupurilor de intereseEdmond Niculușcă
Niculușcă consideră că au existat abuzuri și „mutilări” asupra patrimoniului chiar și în situația în care exista filtrul comisiilor.
„Prin adoptarea acestei modificări, zonele istorice vor dispărea rapid, iar monumentele vor fi și mai expuse decât sunt azi. E de neimaginat! Și e grav. Acest proiect trebuie stopat! Într-o țară normală, cel care a propus așa ceva, funcționar, expert sau ministru, ar fi imediat sancționat. Lucru pe care îl cer și eu, și alți oameni de bun simț care înțeleg riscul pe care îl aduce o asemenea gogomănie”, mai arată oficialul.
Tudor Schinagel este arhitect. Teoretic, în munca lui, i-ar fi mai ușor să se lovească de mai puține comisii. Cu toate acestea, spune că România nu este pregătită pentru un astfel de proiect care ar încuraja abuzurile. Existența acestor comisii erau un factor de transparență și control asupra intervențiilor în zonele protejate.
„Orice pas înspre a simplifica procedurile de avizare este excepțional atâta timp cât există garanția calității și a onestității de ambele părți. Renunțarea la avizările din partea comisiilor zonale și naționale în favoarea avizărilor de către arhitecți atestați nu este o garanție a protejării, conservarii zonelor protejate. Modificările supuse consultării publice nu sunt decat o posibilitate de a te 'juca' si mai mult cu Legea Monumentelor”, a precizat arhitectul.
Schinagel crede că, pe lângă păstrarea actualei forme, ar trebui îmbunătățit și sistemul de atestare al experților, pentru a nu mai apărea situația unor „intervenții” din afară.
USR PLUS și liberalui Gigel Știrbu cer retragerea proiectului
Reducerea birocrației nu trebuie să însemne distrugerea patrimoniului cultural, susține USR-PLUS.. Partenerii de coaliție ai actualului ministru al Culturii sunt de părere că modificare legislativă deschide larg ușa abuzurilor asupra monumentelor istorice din România.
USR-PLUS cere astfel retragerea documentului și să fie consultați în prealabil cu orice proiecte scoase pe agenda publică.
Și colegul de partid al ministrului Bogdan Gheorghiu, deputatul Gigel Știrbu, cere retragerea proiectului și mai multă prudență cu viitoarele propuneri.
Se dă mână liberă dezvoltatorilor imobiliari să demoleze imobilele clasate monumente istorice.Gigel Știrbu, deputat PNL
„Să nu uităm că, în sensul legii actuale, monumentele istorice sunt bunuri imobile, construcţii şi terenuri situate pe teritoriul României, semnificative pentru istoria, cultura şi civilizaţia naţională şi universal și avem datoria, cu toții, să protejăm această moștenire culturală”, a mai spus Gigel Știrbu
Ministerul Culturii revine: De fapt, scoatem clădirile noi de pe lista monumentelor
În ciuda criticilor, ministerul Culturii nu renunță de proiect și spune că strânge propuneri de modificare până pe 30 august. Prevederea cu scoaterea comisiilor speciale din procesul de avizare ar fi, de fapt, pentru clădirile care nu ar avea statut real de clădiri istorice.
„Multe din obiectivele aflate pe Lista monumentelor istorice, ce atinge cifra de 30.000, nu au coordonate exacte, ci poziții aproximative. Din acest motiv, beneficiază de același statut de monument istoric și clădiri cu reală valoare culturală, dar și construcții moderne, recente sau chiar nocive, din proximitatea acestora. Eliminarea procedurii de consultare a Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice sau a comisiilor zonale face referire strict la aceste construcții menționate din urmă, fără a atinge monumentele istorice care beneficiază de protecție legală suplimentară”, se arată în precizările Ministerului Culturii, venite după valul de critici.
