Stabilitatea sa a fost spulberată de această dată, pentru a doua oară în nici cinci luni, după ce premierul Florin Cîțu a încercat să forțeze introducerea pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de guvern de miercuri dimineață a proiectului PNDL 3, destinat alimentării primăriilor cu 50 de miliarde de lei.
Construirea de rețele de alimentare cu apă, de sisteme de canalizare, gaze sau drumuri publice sunt investițiile care vor putea fi finanțate prin programul de investiții pentru primării PNDL3, botezat „Anghel Saligny” după numele inginerului gălățean, unul din pionierii tehnicii mondiale în proiectarea și construcția de structuri metalice și de beton armat și întemeietor al școlii de inginerie din România.
Proiectul nu avea, însă, toate avizele necesare, iar aprobarea sa nu a trecut înainte prin coaliție, așa cum impune o anexă la protocolul de guvernare, neavând acordul USR PLUS.
Proiectul a avut o primă lectură pe 11 august la guvern, dar atunci USR PLUS l-a respins ferm.
Miercuri, USR PLUS a spus că nu se opune dezvoltării locale dar că „în forma susținută de premierul Cîțu, PNDL 3 este o hoție. Este programul becurilor de 1.800 de euro și al toaletelor din Teleorman de 80.000 de euro. Programul celor 44,5 miliarde de lei scurși în buzunarele baronilor. Dezvoltarea României nu se poate face cu programele de îmbogățit baronii locali, moștenite de la Liviu Dragnea.”
USR PLUS îi retrage din nou sprijinul lui Cîțu și amenință cu moțiunea de cenzură
USR PLUS a refuzat atât invitația premierului la o discuție între partenerii din coaliție, la ora 18.00, cât și participarea la ședința de guvern reprogramată pentru ora 19.00. Ziua s-a sfârșit cu decizia luată după miezul nopții de USR PLUS de a-i retrage sprijinul premierului Florin Cîțu, după ce acesta l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, pentru că nu și-a dat avizul pentru programul cu pricina.
De asemenea, USR PLUS a amenințat cu susținerea unei moțiuni de cenzură împotriva premierului, deși moțiunea de cenzură nu poate fi depusă decât împotriva unui guvern din care USR PLUS încă face parte, câtă vreme miniștrii săi nu au demisionat în bloc.
Pe scurt, USR PLUS cere coaliției din care face parte, alături de PNL și UDMR, să ia act de lipsa unei majorități care să susțină Cabinetul Cîțu și să declanșeze urgent negocieri în Coaliție pentru numirea unui nou premier, care să formeze un nou guvern în care propunerea USR PLUS pentru Justiție să fie tot Stelian Ion.
„În situația în care discuțiile din Coaliție vor eșua în propunerea unui nou premier, USR PLUS va susține o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Cîțu”, a decis Biroul Național al partidului care a convocat și forul superior pentru sămbăta din 11 septembrie, care poate decide eventuala ieșire de la guvernare.
Dar nu doar USR PLUS a avut ședință de partid pentru a decide cum se poziționează față de provocarea lansată de Florin Cîțu.
Inclusiv premierul, spun surse din PNL, ar fi avut o ședință online cu liderii din teritoriu ai partidului, unii dintre ei potențiali beneficiari ai banilor PNDL 3. Florin Cîțu ar fi încercat, astfel, să afle dacă se mai bucură de sprijinul lor și dacă există vreun risc ca solicitările USR PLUS, privitoare la înlăturarea sa de la șefia guvernului, să fie satisfăcute la nivelul coaliției din care face parte și PNL. Contracandidatul său la conducerea partidului este chiar actualul președinte, Ludovic Orban, un motiv în plus pentru ca Florin Cîțu să-și dorească să ia pulsul atmosferei din partid după amenințările lansate de USR PLUS la adresa sa.
PNDL 3, mai important decât PNRR?
De ce este atât de important PNDL 3 pentru PNL și care e rolul său în alegerea președintelui PNL și de ce PNDL 3 este mai puțin important pentru USR PLUS, o arată chiar raportul dintre procentele obținute la primării de cele două partide la ultimele alegeri locale din octombrie 2020 și la cele parțiale din ianuarie curent.
PNL a obținut 33,22% din voturile pentru primării, adică peste 1200 de primari, iar USR PLUS 7,38%, adică nici 60 de primari. Deși ambele partide, atât PNL, cât și USR PLUS au alegeri interne pentru funcția supremă în partid, miza diferă, fie și prin raportare la numărul de primari la care trebuie să ajungă fondurile din Programul Național pentru Dezvoltare Locală 3, moștenit de la fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, proaspăt ieșit din închisoare.
Susținerea primarilor pe care-i răsplătește cu banii din PNDL 3 îi poate asigura lui Florin Cîțu alegerea la șefia PNL.
PNDL 3 nu schimbă, așadar, soarta României, așa cum în repetate rânduri a lăsat de înțeles premierul Florin Cîțu, vorbind de reformă și de modernizarea țării prin acest program. PNDL 3 decide, însă, soarta lui Florin Cîțu în PNL.
Necesitatea modernizării României a existat și înainte de candidatura sa la șefia PNL și va exista și după, așa cum există de 30 de ani. Iar experiența autohtonă a arătat că marile proiecte de modernizare nu au fost făcute cu bani de la buget, ci cu fonduri europene, iar PNDL nu are nicio legătură cu ele.
De altfel, precedentele sale au făcut din PNDL un program extrem de controversat, o sursă mai degrabă de risipă a banului public și de corupție, care nu poate fi nici controlată, nici imputată, dar care poate fi o bună monedă de schimb în bătălia pentru putere internă în partidul aflat la guvernare. De asemenea, banii acordați nu sunt nerambursabili ci vor fi alocați prin credite de angajament pentru perioada 2021-2029, finanțarea sa fiind asigurată integral de la bugetul de stat.
O analiză a Expert Forum a arătat că programul nu face decât să perpetueze probleme instituționale nerezolvate la implementările anterioare.
„Elaborarea unui nou program fără a rezolva probleme instituționale și fără a analiza riscurile apărute în programele trecute este hazardată. Deși implementarea unor programe de dezvoltare locală este esențială, acest fapt nu justifică graba și problemele pe care le aduce propunerea actuală. Solicităm, așadar, oprirea acestui proiect de OUG și dezbaterea la nivel public a aspectelor menționate în acest document”, arată EFOR.
Singurul program care cu adevărat asigură modernizarea României și care este pus serios în pericol de tensiunile din coaliția de guvernare, prin subminarea majorității din parlament, este PNRR, adevăratul program de reformă încă neadoptat.
În tot acest timp, alte țări din spațiul comunitar au primit deja prima tranșă de bani și depun actele pentru a doua.
Bătălia aparentă pe detalii tehnice. Desființarea SIIJ, la schimb cu banii din PNDL 3
Inițial, bătălia din coaliție s-a dat pe detalii tehnice dar și de respectare a protocolului de guvernare, care tocmai ce a fost completat în urmă cu cinci luni cu o anexă care a stabilit, după demiterea intempestivă a fostului ministru USR PLUS Vlad Voiculescu, de la Sănătate, că nu se mai iau decizii la nivelul guvernului fără consultari în coaliție și acordul celor care o compun.
Și atunci USR PLUS i-a retras sprijinul politic lui Florin Cîțu, dar tensiunile s-au atenuat după ce liderii coaliției au semnat o anexă la protocol care statua evidența: că nu se iau decizii cu impact asupra coaliției fără consultarea partenerilor care o compun.
Cu toate acestea, Florin Cîțu a recidivat miercuri, încercând să introducă proiectul PNDL 3 în aprobarea guvernului fără acordul celor de la USR PLUS, tot așa cum a decis, fără consultarea partidului care l-a nominalizat pe Stelian Ion, să-l revoce de la Justiție, pe motiv că se opune modernizării României prin refuzul de a-și da avizul pe PNDL 3.
Stelian Ion spune, însă, că ministerul condus de el nici măcar nu s-a aflat în situația de a-și da avizul pe proiect, tocmai pentru că nu au fost parcurși pașii legali prevăzuți de HG 561/2009 privind elaborarea și avizarea actelor normative. Adică proiectul nici măcar nu a ajuns la Justiție așa cum legea obligă, în original, cu avizele celorlalte instituții, pentru ca instituția pe care a condus-o până miercuri seară să-și poată da propriul aviz, după cum nu sunt îndeplinite nici condițiile unui „aviz tacit”, adică scurgerea unui termen de patru zile de la primirea proiectului pentru aviz, în original.
Potrivit HG 561/2009, art. 20 alin.7, „proiectele de acte normative se transmit Ministerului Justiției și Libertăților Cetățenești în original, împreună cu o copie, numai după obținerea tuturor avizelor autorităților publice interesate în aplicare. Ministerul Justiției și Libertăților Cetățenești avizează proiectele exclusiv din punctul de vedere al legalității, încheind operațiunile din etapa de avizare”.
Termenul de avizare este de 4 zile lucrătoare de la înregistrarea proiectului în original.
Avizul MJ, pretext și nu cauză pentru demiterea lui Stelian Ion
Cu toate acestea, la demiterea sa, Cîțu a vorbit de opoziția lui Stelian Ion la modernizarea României și la proiectele pe care „din fericire” (sic!) nu le-a dus la bun sfârșit, printre care și desființarea SIIJ.
Premierul a preluat astfel reproșurile președintelui Iohannis făcute lui Stelian Ion, deși desființarea secției de investigare a magistraților nu este apanajul ministrului de Justiție și nici nu se poate face fără voința politică a coaliției exprimată prin vot în parlament.
„Nu voi accepta în Guvernul României miniștri care să se opună modernizării României. A bloca activitatea guvernului doar pentru că nu ești de acord să dezvolți comunitățile înseamnă încălcarea mandatului dat de Parlament prin programul de guvernare. Nu voi permite ca poporul român să fie șantajat! Decizia din această seară a fost una necesară”, a scris Florin Cîțu pe pagina sa de Facebook după anunțul oficial de demitere a lui Stelian Ion.
Tot de șantaj a vorbit și liderul UDMR, Kelemen Hunor care a spus că USR PLUS și-ar fi „șantajat” partenerii de coaliție cu desființarea SIIJ la schimb cu aprobarea PNDL 3, recunoscând astfel, implicit, că USR PLUS este un susținător al desființării secției care a fost înființată de fosta putere cu ajutorul masiv al UDMR în parlament.
Secția de Investigare a Infracțiunilor în Justiție (SIIJ) a fost înființată de PSD-ALDE-UDMR pentru intimidarea magistraților incomozi și combaterea iluzoriului „stat paralel” - o inovație năstrușnică a politicienilor cu probleme penale cu care și-au justificat atacul asupra Justiției.
Adoptarea sa în parlament și a controversatelor legi ale Justiției a fost făcută cu sprijinul neprecupețit al UDMR, prin deputatul Marton Arpad, un fost actor al teatrului din Târgu Mureș care i-a susținut pe ceilalți doi reprezentanți ai fostei puteri, de la PSD: fostul inginer de la fabrica de mobilă din Caracal, Florin Iordache, acum șef la Consiliul Legislativ, și Eugen Nicolicea, alt inginer cu o diplomă incertă, obținută în condiții nici până acum clarificate.
Cel mai fervent opozant al mutilării legilor Justiției în parlament și la comisii a fost Stelian Ion.
Acesta spune acum că, de fapt, cel care nu are respect pentru lege și pentru Constituție este premierul Florin Cîțu.
Într-o postare făcută pe pagina sa de Facebook la scurt timp de la revocarea sa, Stelian Ion a spus că șantajul a fost de fapt făcut de cel care i-a cerut „imperativ” ministrului Justiției să-și dea avizul „pe un proiect cu miză uriașă pentru care termenul legal de avizare este de 4 zile lucrătoare de la primirea originalului” și că „nici până la această oră originalul proiectului PNDL 3 nu a fost trimis la Ministerul Justiției pentru obținerea avizului.”
Mai mult, fostul ministru lasă de înțeles că motivul pentru care a fost, de fapt, demis are legătură cu procedura de numire a procurorilor de rang înalt, aflată în derulare, și că aceasta este „miza nevăzută” a demiterii sale.
Or, Stelian Ion a demarat această procedură fără consultarea președintelui Klaus Iohannis. Surse din mediile Justiției au declarat pentru Europa Liberă că numirea lui Bode ca interimar la Justiție, considerat un executant al Cotroceniului și al premierului Florin Cîțu, ar avea ca miză tocmai oprirea acestei proceduri.
Lipsa avizului pe PNDL 3, pe care de altfel Stelian Ion nici nu-l putea acorda decât încălcând legea, este echivalentul „atentatului de la Sarajevo, adică pretextul și nu cauza izbucnirii Primului Război Mondial”, au explicat sursele citate.
Klaus Iohannis, detașat. PSD, interesat
Și președintele Klaus Iohannis a părut că intervine în conflictul din coaliție sau cel puțin a creat așteptări în consecință, după anunțul declarației programate la ora la care Cîțu i-a invitat pe cei de la USR PLUS la o discuție alături de cei de la UDMR și care, în final s-a transformat într-o întâlnire a premierului cu miniștrii non-USR din biroul său.
Numai că Klaus Iohannis a avut un discurs mai degrabă decuplat de la discuțiile din coaliție, vorbind despre evoluția Covid, despre proiectul său „România Educată” și despre proiectele restante din parlament, în contextul în care liderii USR PLUS vorbeau deja de moțiune de cenzură, de retragerea de la guvernare și de spargerea coaliției.
Discursul lui Iohannis, spun analiștii, a dat impresia unui speech pregătit pentru revenirea din vacanță, odată cu reluarea activității parlamentare, fără legătură cu actualitatea fierbinte din coaliția în care putea interveni și regla tensiunile.
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a transmis USR PLUS să-și dea demisia în bloc din guvern și să semneze moțiunea de cenzură a PSD, de pe care lipsesc 30 de semnături.
„Dacă USR PLUS vrea ca acest guvern să pice, își dau toți demisia. Și tot guvernul pleacă!”, a scris Marcel Ciolacu pe pagina sa de Facebook.
Ceea ce a omis președintele PSD este că USR PLUS nu intenționează să părăsească guvernarea ci să-l determine pe Florin Cîțu să plece din fruntea guvernului.
Aritmetica parlamentară obligă la menținerea coaliției
La rândul său, Vasile Dîncu, președinte al Consiliului Național al PSD, a spus miercuri seară la Digi 24 că este exclus ca social-democrații să susțină un guvern minoritar PSD, în cazul retragerii USR PLUS de la guvernare, exprimându-și totodată îndoiala că aceștia din urmă o vor face.
El crede că USR PLUS nu va pleca de la guvernare, coaliţia va continua şi „se vor căuta toate combinaţiile posibile pentru ca să nu existe un eşec total al acestui proiect al lui Klaus Iohannis”.
El a recunoscut că PSD poartă discuții cu UDMR pe subiect, pe motiv că UDMR se consultă „mereu cu cel mai puternic partid din Opoziție”.
Dacă USR PLUS părăsește coaliția de guvernare și se retrage în Opoziție, PNL nu va putea face majoritate simplă fără cele 80 de voturi în parlament ale USR PLUS.
Pentru a putea trece legi în parlament, PNL ar avea nevoie de 233 de voturi. Cu ajutorul UDMR și al minorităților, PNL poate obține cel mult 181, insuficiente pentru a-și face politica legislativă și a-și trece proiectele cu miză pentru electorat.
La rândul său, USR PLUS are puține șanse să crească electoral cu o trecere abruptă în Opoziție, iar în afară de relația sa cu PNL, chiar și una cu năbădăi, este exclus să mai fie acceptat de alt partid de pe scena politică actuală, cu care să facă un parteneriat pentru guvernare în viitorul apropiat.
Premierul Florin Cîțu, care trebuia să fie joi la Iași și-a anulat toate vizitele.
Joi dimineață ar trebui să aibă loc ședința din coaliția de guvernare, cerută de USR PLUS.
