Linkuri accesibilitate

Rusia | Alegeri cu final previzibil. Concluziile votului pentru Duma de Stat


Cele trei zile ale alegerilor din Rusia pentru camera inferioară a Parlamentului au fost marcate de acuzații de fraudă pe scară largă, venite după o lungă perioadă de anihilare sistematică a oricărei opoziții la adresa partidului „Rusia Unită" a lui Vladimir Putin.
Cele trei zile ale alegerilor din Rusia pentru camera inferioară a Parlamentului au fost marcate de acuzații de fraudă pe scară largă, venite după o lungă perioadă de anihilare sistematică a oricărei opoziții la adresa partidului „Rusia Unită" a lui Vladimir Putin.

Partidul „Rusia Unită” se îndreaptă spre o victorie previzibilă în alegerile încheiate duminică seară. Un vot pregătit din timp de Kremlin, prin anihilarea opoziției, astfel încât, în ciuda scăderii în popularitate, partidul lui Vladimir Putin să nu riște pierderea controlului asupra țării.

Dacă în lunile premergătoare votului, strategia a fost blocarea opoziției și a mecanismelor de monitorizare a votului, cele trei zile de alegeri (17 – 29 septembrie) au fost, așa cum se așteptau majoritatea observatorilor, marcate de fraudă.

Potrivit rezultatelor oficiale preliminare, după numărarea a 50% din voturi, „Rusia Unită” se plasează în topul celor 14 formațiuni care au participat la alegeri, cu 46% din voturi. Partidul Comunist se plasează pe locul al doilea, cu 21% din voturi. Miza alegerilor au fost cele 450 de locuri de deputat din Duma de stat, camera inferioară a Parlamentului, cea care a modificat deja Constituția astfel încât Vladimir Putin să poată candida la președinția țării până în 2036, dar al cărei control e vital pentru un viitor fără mari provocări politice pentru liderul de la Kremlin.

Singura „noutate” în Duma de Stat se pare că va fi partidul „Oameni noi”, o formațiune despre care se spune că a fost creată sub atenta supraveghere a Kremlinului, pentru a oferi sugestia unei schimbări.

Opoziția reală la adresa lui Vladimir Putin a fost blocată cu mult înaintea votului, liderii sunt fie în exil, fie în închisoare iar votul a fost atât de bine „pregătit” încât nici măcar Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) nu a avut observatori.

Au apărut imagini cu buletine de vot introduse în urne ilegal, dar, la fel ca majoritatea acțiunilor anti-democratice ale puterii de la Kremlin, nu e de așteptat ca acuzațiile sau evidența să schimbe ceva.

Europa Liberă trece în revistă principalele concluzii ale votului din Rusia:

„Rusia Unită” a supraviețuit

Pe fondul crizei economice și al pandemiei de Covid, dar și în lipsa unor victorii răsunătoare în plan internațional (așa cum a fost cazul anexării Peninsulei Crimeea la alegerile precedente), popularitatea formațiunii lui Vladimir Putin a scăzut puternic în ultimul an. Un rol l-a jucat și efortul echipei lui Alexei Navalnîi, principalul oponent al lui Vladimir Putin, care a dezvăluit cazuri răsunătoare de corupție.

Navalnîi însuși se află însă în închisoare, iar organizația sa, declarată alături de multe alte organizații și instituții de presă drept „agenți străini”, nu a putut schimba finalul previzibil al alegerilor.

Pentru Vladimir Putin, menținerea majorității în Duma de Stat înseamnă un parcurs fără surprize (cel puțin previzibile) către menținerea puterii pentru câtă vreme și în ce formă dorește.

Rusia a redefinit termenul de „opoziție”

Opoziția reală la adresa Kremlinului a fost anihilată. Sistematic și categoric, fără nuanțe sau strategii complicate: arestări, desființări, exil.

Navalnîi e în închisoare din februarie iar cei mai mulți membri ai echipei lui au fugit din țară după ce organizația a fost declarată drept „extremistă” și interzisă. Analiștii internaționali fac o legătură directă între apropierea alegerilor și măsurile drastice și agresive al autorităților la adresa opozanților.

La alegerile anterioare, opoziția a putut totuși să propună candidați în aproape întreaga țară, anul acesta au fost doar câteva încercări „simbolice”. Forțele opozanților lui Putin sunt atât de slăbite încât, la o primă vedere, nu sunt așteptate nici manifestări semnificative de protest față de fraudarea votului.

„Cenzură politică” de la Apple și Google

Una din ultimele resurse de acțiune ale opoziției, aplicația „Votează inteligent”, care-i sprijinea pe candidații cu cele mai multe șanse de a-i învinge pe cei ai Rusiei Unite a fost blocată. Nu doar de autoritatea pentru comunicații, Roskomnadzor, care a interzis de acum două luni 49 de situri web care aveau legătură cu Navalnîi, dar și de Apple și Google.

În ultimul an, „Votează inteligent” a fost promovată intens prin e-mail și social media, dar și de la om la om iar echipa lui Navalnîi și-a pus ultimele speranțe în influența acesteia. În 17 septembrie, prima zi a votului, Apple și Google au eliminat aplicația din rândul celor disponibile în Rusia. Google a restricționat și accesul la documentul de susținere a lui Navalnîi, la fel cum a făcut și platforma Telegram.

Un act rușinos de cenzură”, a scris pe Twitter unul dintre susținătorii lui Navalnîi. O situație „greu de gestionat” în condițiile în care companiile sugerează că angajații lor din Rusia erau amenințați inclusiv cu urmărirea penală.

Frauda masivă

Acum un deceniu, Moscova fremăta de protestele față de fraudarea votului pentru Duma de Stat iar Alexei Navalnîi devenea o figură proeminentă la nivel național. Kremlinul nu vrea ca situația să se repete.

Înaintea alegerilor, unii comentatori spuneau că autoritățile sunt atât de hotărâte să nu vadă mișcări de stradă post-alegeri, încât vor încerca să limiteze fraudele evidente. Nu a fost cazul.

În timpul celor trei zile de alegeri platformele de socializare au abundat în imagini care par să arate numeroase fraude electorale, inclusiv adăugarea ilegală în urne a numeroase buletine de vot.

Votul a fost prelungit, de la o zi la trei zile, după invocarea pandemiei de Covid și a nevoii de evitare a aglomerației. S-a putut vota și prin corespondență și în avans și online (așa cum a făcut și președintele Putin, aflat în izolare). Comentatorii spun că mobilizarea la vot a fost vitală pentru victoria fără emoții a Rusiei Unite.
Votul a fost prelungit, de la o zi la trei zile, după invocarea pandemiei de Covid și a nevoii de evitare a aglomerației. S-a putut vota și prin corespondență și în avans și online (așa cum a făcut și președintele Putin, aflat în izolare). Comentatorii spun că mobilizarea la vot a fost vitală pentru victoria fără emoții a Rusiei Unite.

Nu este clar dacă frauda a putut schimba rezultatul alegerilor sau este doar o reminiscență a unei istorii de falsificarea a votului, un mecanism înrădăcinat, fie că e nevoie de el, fie că nu. Principala organizație independentă de monitorizare a alegerilor din Rusia, Golos, a fost anihilată prin deja clasica aplicare a statului de agent străin.

Alegeri în 2021. Pentru 2024

Deși câștigarea majorității în Duma de Stat a fost în mod evident o miza importantă pentru Kremlin, adevăratul test al puterii absolute va veni peste trei ani, la alegerile prezidențiale. Candidatura lui Vladimir Putin nu este anunțată încă oficial, dar modificările pe care le-a adus Constituției, cu sprijinul Dumei de Stat, îi permit să participe la o nouă rundă de alegeri în 2024, când va avea 71 de ani și va fi condus Rusia ca președinte sau premier timp de 24 de ani.

În ultimii șapte ani, de la mișcarea de anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea, sprijinul pe care i-l acordă populația a rămas constant, dar orice „deviere” va trebui atent gestionată.

O variantă este ca Vladimir Putin să se retragă din funcția de președinte, dar să își mențină autoritatea. Aceasta ar putea însemna noi modificări constituționale, precum și provocarea masivă de a găsi un succesor potrivit.

Votul electronic a pătruns masiv în sistemul electoral din Rusia și nu este imun la fraudă, dar e un sistem care va juca, la rândul lui, un rol important în 2024.

  • 16x9 Image

    Carmen Valică

    A început să lucreze în presă în 2000, când studia încă jurnalismul la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. Pasionată de radio, Carmen s-a mutat la București în 2004, când s-a alăturat redacției în limba română a BBC World Service. După închiderea acesteia a lucrat la Radio România Actualități iar apoi, timp de cinci ani, s-a dedicat comunicării și relațiilor publice. A revenit în presă în 2020 iar din ianuarie 2021 s-a alăturat echipei Europa Liberă România.

    valican@rferl.org

XS
SM
MD
LG