Sacrificiul fostului președinte Mihail Saakașvili, care s-a întors în țară după 8 ani de autoexil știind că va fi arestat, doar pentru a impulsiona votul în favoarea opoziției, s-a dovedit inutil.
Votul din 2 octombrie s-a desfășurat într-o atmosferă extrem de polarizată, rezultatele fiind văzute ca un referendum asupra guvernării partidului „Visul Georgian” și perspectiva de a se ajunge la alegeri anticipate.
„Visul Georgian” a trecut testul alegerilor locale, dar cu rezultate parțiale contestate. Rezultatul votului arată că ar depăși cu ușurință pragul la un eventual vot anticipat pentru parlamentare, pentru a evita astfel un acord de guvernare între partidul de guvernământ și opoziție.
Conform rezultatelor parțiale obținute de la toate cele 3.743 secții din țară, cu excepția uneia singure, partidul de guvernământ „Visul Georgian” a obținut 46,7%, potrivit rezultatelor Comisiei electorale centrale (CEC) din 4 octombrie.
Principalul partid de opoziție, Mișcarea Națională Unită (ENM), a obținut 30,7 la sută.
Restul voturilor a fost împărțit între cele 48 de partide rămase, partidul Pentru Georgia fiind clasat al treilea, cu 7,8%.
În cinci localități – Tbilisi (capitala statului și cel mai mare oraș), Batumi, Kutaisi, Poti și Rustavi – se va organiza și turul doi de scrutin, după ce niciun candidat nu a câștigat majoritatea absolută, potrivit rezultatelor parțiale.
Acuzații de cumpărare a votului
În timp ce partidul de guvernământ pare că a obținut o victorie decisivă, opoziția și observatorii externi reclamă numeroase nereguli.
Alegerile au fost umbrite de arestarea fostului președinte și fondator al ENM, Miheil Saakașvili, întors după opt ani de exil autoimpus în Ucraina, de unde a revenit pentru a susține opoziția, chiar cu riscul de a ajunge la închisoare.
Într-un raport al OSCE, Biroul pentru instituții democratice și drepturile omului (ODIHR) spune că alegerile locale au fost „în general bine administrate, dar desfășurate pe fondul unei crize politice prelungite și caracterizate printr-o polarizare crescută”.
Organul de supraveghere a alegerilor a menționat că, în timp ce candidații au putut face „campanie liberă într-un mediu competitiv”, procesul de vot a fost afectat de acuzații de intimidare, cumpărare de voturi, presiuni asupra candidaților și alegătorilor.
SUA: O oportunitate ratată
Ambasada SUA la Tbilisi i-a felicitat pe locuitorii Georgiei pentru numărul mare de participanți la vot, dar a deplâns lipsa de concentrare asupra problemelor locale, la care s-a referit ca la „o oportunitate ratată”.
„În timp ce alegătorii au putut să-și exprime voturile într-un mediu în mare măsură calm pe 2 octombrie, procesul electoral înseamnă mai mult decât ziua alegerilor", a scris ambasada SUA.
„Împărtășim preocupările ODIHR cu privire la peisajul media polarizat, dezechilibrul semnificativ al resurselor și supravegherea insuficientă a finanțelor campaniei, subreprezentarea femeilor în campanie, rapoartele privind utilizarea abuzivă a resurselor administrative și presiunea împotriva jurnaliștilor”, spune Ambasada SUA la Tbilisi.
Președinta țării, Salome Zurabișvili, a declarat agenției ruse TASS pe 3 octombrie că votul „a avut loc într-un mediu calm, echitabil, sigur și competitiv”.
„Este foarte important ca astăzi să se facă încă un pas către democrație și stabilizare", a spus ea.
Arestarea fostului președinte
Tensiunile au fost sporite de arestarea fostului președinte georgian, Mihail Saakashvili, pe 1 octombrie, la câteva ore de la întoarcerea sa din exilul autoimpus. Condamnat în lipsă pentru abuz de putere, Saakașvili a spus că acuzațiile împotriva sa sunt motivate politic.
Primul ministru Irakli Garibașvili a declarat, la 3 octombrie, că Saakașvili va executa toată condamnarea de șase ani de închisoare înainte de a fi lăsat să se întoarcă în Ucraina, unde a a fost guvernator al regiunii Odesa, a ocupat mai multe funcții guvernamentale de vârf și în prezent conduce comitetul executiv al Consiliului Național de Reformă al Ucrainei.
„Începând de astăzi, Saakașvili este condamnat la șase ani de închisoare", a spus Garibașvili pentru postul de televiziune Imedi din Georgia.
Președintele ucrainean Volodimr Zelenski a declarat că va face presiuni pentru întoarcerea lui Saakașvili în Ucraina.
Alegerile locale au loc pe fondul unei crize politice prelungite, după ce Visul Georgian – partid fondat de fostul prim-ministru și miliardar, Bidzina Ivanishvili, care s-a confruntat cu Saakașvili - a câștigat alegerile parlamentare în urmă cu un an.
În luna ianuarie a acestui an, miliardarul a anunțat că pleacă de la conducerea partidului său, Visul Georgian, a cărui victorie la scor strâns la alegerile parlamentare de anul trecut a provocat proteste.
Considerat cel mai bogat om din Georgia, Ivanișvili a spus că și-a „îndeplinit misiunea” și a anunțat că se retrage atât de la conducerea partidului, cât și din politică. El a invocat împlinirea unei vârste înaintate, 65 de ani, care l-ar obliga să facă loc tinerilor în politică.
Criticii săi spun, însă, că decizia sa ar fi fost, de fapt, o încercare de distanțare de criza politică și economică alimentată de pandemia de coronavirus și de acuzațiile de fraudare a alegerilor.
Acordul cu opoziția, denunțat
Conform unui acord intermediat de UE, încheiat în luna aprilie a acestui an, pentru a dezamorsa criza politică declanșată de conflictul dintre partidul aflat la guvernare, Visul Georgian, și partidele de opoziție, alegerile parlamentare anticipate urmau să fie convocate în 2022 în cazul în care Visul Georgian ar fi obținut mai puțin de 43% la locale în toată țara.
În iulie, noul lider al partidului Visul Georgian, Irakli Kobahidze, a anulat acordul din 19 aprilie, acuzând opoziția pentru eșecul înțelegerii parafate sub oblăduirea UE și susținând că majoritatea celorlalte prevederi din acord ar fi fost deja îndeplinite.
La acea vreme, Kobahidze a spus că doar partidele mici de opoziție au semnat acordul, în timp ce blocurile mai mari de „opoziție radicală”, inclusiv ENM, ar fi refuzat să i se alăture.
16 anchete penale deschise după alegeri
Pe măsură ce rezultatele de la alegerile din 2 octombrie au început să apară, liderii opoziției au reclamat nereguli pe scară largă, în ciuda faptului că Visul Georgian a spus că alegerile au avut loc la „cele mai înalte standarde democratice”.
Ministerul de Interne a anunțat pe 3 octombrie că a deschis 16 anchete penale legate de incidente care au avut loc în ziua votului, inclusiv violență fizică în apropierea sau la secțiile de votare.
Organizațiile neguvernamentale care monitorizează alegerile au raportat zeci de cazuri de fraudă electorală, inclusiv cumpărarea voturilor, încălcarea secretului scrutinului și „votarea în carusel”, adică turismul electoral prin transportarea alegătorilor în grup organizat la mai multe secții unde au votat.
Potrivit Comisiei Electorale Centrale, 366 de plângeri au fost depuse la comisiile electorale în ziua alegerilor, majoritatea fiind legate de „deficiențe procedurale care vor impune măsuri disciplinare împotriva membrilor comisiei”.
Transparency International, care a avut 300 de observatori la vot, a raportat 160 de încălcări, inclusiv vot multiplu, obstrucționarea monitorizării și hărțuirea jurnaliștilor. În consecința acestor încălcări, au fost depuse 30 de plângeri, a anunțat organizația anticorupție.
Alegătorii au votat pentru primarii din 64 de municipii, precum și pentru aproape 2.100 de membri ai consiliilor locale de autoguvernare.
Prezența la vot a fost de aproape 52%, potrivit autorităților electorale.
La alegerile pentru primăria capitalei Tbilisi, Kaha Kaladze, candidat al partidului Visul Georgian, a obținut aproape 45% din voturi, în timp ce șeful partidului ENM, Nika Melia, a fost creditat cu 34%.
