Potrivit experților, teama în rândul oamenilor față de schimbările climatice devine persistentă și capătă amploare în funcție de mai mulți factori, printre care și zonele vulnerabile de pe Pământ în fața vremii extreme.
România se află în plin proces al schimbărilor climatice. Europa Liberă a discutat în trecut cu Roxana Bojariu, coordonatorul departamentului de climatologie din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie.
Răspunsul acesteia nu este unul îmbucurător: zilele de vară vor deveni mai fierbinți (mai precis, cu aproape 3 grade Celsius în luna august 2050 față de temperaturile actuale), nopțile cu temperaturi tropicale vor fi mai dese la număr, iar iernile mai blânde.
Schimbările climatice au un impact psihic asupra tinerilor ce înaintează în vârstă și cărora le cade în mâini un mediu înconjurător poluat de deciziile politicienilor actuali. Potrivit unui studiu efectuat de NHS, aproximativ 57% dintre copii și adulții tineri se arată tulburați de către schimbările climatice, iar mulți dintre cei între 16 și 15 de ani dezvoltă eco-anxietate.
În acest context, tinerii de la nivelul planetei își schimbă stilul de viață, învață să devină mai „eco-friendly”, iar acest lucru se resimte și în viețile românilor, tot mai îngrijorați de mediul în care trăiesc.
Cu toate acestea, eco-anxietatea este în continuare o patologie rar întâlnită în România, iar Europa Liberă își propune să determine ce îi face (sau nu) pe mulți dintre aceștia să se gândească la schimbările climatice și să ducă o viață mai prietenoasă cu natura.
Educația pentru schimbări climatice, în fâș
Activismul civic pentru protejarea mediului înconjurător și prezent în Occident este un gând materializat, dar încă într-un stadiu incipent în România.
Grijile tinerilor români diferă, iar dacă mediul înconjurător se numără printre acestea, este departe de-a fi cel mai important astfel încât să le cauzeze același nivel de anxietate precum semenilor lor din Vest.
Într-un interviu cu Europa Liberă, Todor Arpad, profesor la Școala Națională de Studii Politice și Administrative (SNSPA) și coordonator al programului de masterat în studii de mediu și dezvoltare durabilă, a explicat de ce tendințele au prins greu în România.
Potrivit spuselor acestuia, eco-anxietatea e departe de a se materializa, în principiu fiindcă tinerii sunt mai degrabă preocupați de progresul economic, dar și datorită faptului că România a fost ferită de evenimente climatice grave.
„Noi, în recenta cercetare care a fost prima cercetare națională focusată pe tineri, ne-am concentrat mai degrabă pe aspecte legate de educație. Datele arată că tinerii sunt foarte optimiști pe viitor, 78% ne-au spus că sunt optimiști că viața lor va fi mai bună peste un an”, a precizat acesta.
În urma studiului efectuat, între 50 și 60% dintre tineri consideră că e importantă introducerea unor cursuri obligatorii legate de schimbările climatice. Dintre aceștia, doar 30% au participat la activități educaționale legate de schimbările climatice la școală sau facultate.
„Societatea română nu este una post-modernă. Temele legate de mediu sunt mai degrabă post-moderne. În România, în acest moment, progresul economic este mai important – faptul că la anul vei putea să faci mai multe, vei avea un job – sunt pentru marea parte a românilor, inclusiv printre cei tineri, o preocupare principală. Sunt foarte preocupați să știe că termină facultatea și că vor avea imediat un job okay”, a continuat Arpad.
„Ține până la urmă de determinarea factorului politic de a implementa anumite lucruri în cadrul programei, a curriculei, a planului de învățământ”, a menționat Todor Arpad.
Procentele precizate de Arpad sunt, însă, în continuă creștere, fapt ce oferă speranțe că mediul înconjurător va fi lăsat unei generații responsabile față de acesta. Mai mult, studiul nu a inclus o întrebare care să măsoare eco-anxietatea, de unde și imposibilitatea de a nega existența unei asemenea patologii în rândul tinerilor.
La momentul actual, profesorul de la SNSPA face parte din proiectul „Angajament pentru climă”, aflat în colaborare cu Fundația Terra Mileniul III și REPER21, 2 ONG-uri pe partea de protecție a mediului și dezvoltare durabilă. Proiectul include, printre altele, implicarea elevilor și studenților în lucrări legate de politicile publice de mediu și își propune să crească nivelul de conștientizare asupra schimbărilor climatice în România în rândul a 20.000 de oameni, 5.000 dintre ei tineri.
Eco-anxietatea, o posibilitate îngropată de lipsa de expunere la schimbările climatice
Faptul că grijile multora rămân autohtone, iar un eveniment climatic major încă refuză să apară în România, nu înseamnă că modificările climei în țară nu sunt mai subtile. Printre acestea se pot identifica tăierile ilegale din anii '90, când pierderea perdelelor forestiere din sud au dus treptat la veri din ce în ce mai caniculare și o deșertificare a mai multor terenuri agricole din Oltenia.
Într-o discuție cu Europa Liberă, Dr. Ovidiu Balaban-Popa, medic specialist psihiatru la Spitalul de Psihiatrie Voila, Câmpina, a spus că la nivel global, efectele produse de schimbările climatice există și provoacă un stres considerabil.
„În România, încă nu am resimțit la un nivel ridicat efectele modificărilor climatice, însă observ că tinerii (și nu numai) încep să se preocupe de viitorul sănătății lor și a mediului în care trăiesc. Statisticile recent au scos în evidență un procent de 75% în cazul tinerilor (din întreaga lume) care consideră că ‘viitorul este îngrijorător’, mai ales din punct de vedere climatic, iar 4 din 10 afirmă că nu vor să mai aiba copii din cauza aceasta”, a adăugat el.
O distincție importantă făcută de medicul psihiatru este aceea dintre îngrijoare și tulburarea de anxietate, care reprezintă un stadiu patologic al îngrijorării. Ca să ajungi la a doua, e nevoie ca stresul sau îngrijorarea față de mediu să îți afecteze modul în care funcționezi în fiecare zi.
Balaban-Popa menționează faptul că deși, în practica de spital din România, eco-anxietatea nu a fost până acum observată, aceasta poate să fi fost întâlnită în cabinetele de psihologie sau psihiatrie.
„România este încă într-o zonă în care schimbările climatice la nivel global sunt mai puțin resimțite, dar nu inexistente. Asta nu înseamnă că nu avem nimic de făcut în privința aceasta sau că nu ne va afecta pe viitor. Schimbarea mentalităților de tipul ‘nu cred până nu văd cu ochii mei’, ‘altcineva e de vină’, ‘oricum ce fac eu nu contează’ este esențială pentru a avea vreo șansă la un viitor care nu doar să sune bine, ci să fie într-adevăr bun.”
În timp ce ne pregătim să intrăm în al treilea an de pandemie, un lucru pe care l-am putut înțelege din atâtea izolări și carantine este că sănătatea mintală a unui tânăr este afectată mai mult ca oricând de mediul în care acesta trăiește. Un raport efectuat de UNCIEF arată că suicidul este a patra cauză principală de deces pentru tinerii între 15 și 19 ani.
Deși eco-anxietatea este încă un concept nou și observat mai degrabă în străinătate, stadiul incipient al educației climatice în România cât și absența unor discuții pe acest subiect pot masca efectele reale și adverse ale acestui fenomen la noi în țară.
