Defrișările vizate de acordul de marți se referă la tăierea pădurilor pentru a da terenului o altă destinație (agricultură sau construcții), iar problema este una punctuală în România, mai ales în cazul tăierilor pentru construcții, nu una la nivel „macro”, ca în cazul pădurii amazoniene.
Exploatarea intensivă, în schimb, aduce pagube economice estimate chiar de autorități la 6 miliarde de euro anual. Iar tăierile ilegale, estimate de Greenpeace România în 2018 la 20 de milioane m3 pe an, rămân o constantă în pădurile românești. Doar 1% din totalul tăierilor ilegale care au loc în România ar fi depistate de autorități, potrivit aceluiași raport.
Miza economică a furtului de lemn și lipsa unui control eficient al statului duce la situații precum cazul recent, documentat cu imagini și descris pe larg de Recorder.ro: „un activist de mediu și doi jurnaliști care filmau un documentar despre tăierile ilegale de lemn au fost agresați de un grup de indivizi printre care se aflau și silvicultori ai Ocolului Silvic Dealu Negru. Unul dintre jurnaliști a fost lovit atât de tare încât și-a pierdut cunoștința, iar activistul Tiberiu Boșutar a fost bătut și umilit, fiind dezbrăcat în pielea goală sub amenințarea toporului”.
Ministrul Mediului: România nu are defrișări pe scară mare
Ministrul Mediului, Tánczos Barna, spune pentru Europa Liberă că deși o problemă majoră în trecut, România nu mai are defrișări pe scară mare.
„La noi, provocarea mare este controlul permanent al exploatărilor în așa fel încât să reducem pe cât posibil exploatările ilegale. Anul acesta, de exemplu, am avut deja 152.000 de controale, peste 5.000 de contravenții aplicate. Nu a dispărut fenomenul de infracționalitate, dar controalele sunt mult mai eficiente și rezultatele sunt concrete”, arată ministrul.
Cum sunt posibile, în aceste condiții, situații precum cea din Bucovina, când grupuri de oameni, inclusiv lucrători silvici, îi bat și umilesc pe cei care documentează furtul?
Potrivit ministrului Tánczos Barna, fenomenul „există și va exista în continuare".
„Și pe drumurile publice, deși e legislație extrem de strictă, există mereu contravenții și chiar infracționalitate. Rolul nostru e să avem un sistem cât se poate de performant pentru control, sisteme informatice performante, control pe drumurile publice, prin identificarea numerelor de înmatriculare cu sisteme inteligente, interconectarea sistemelor care să poată asigura un control eficient fără ca firma care exploatează lemn să își dea seama că este în verificare”, spune ministrul, care condamnă ferm violențele, fie că sunt comise de sau împotriva unui pădurar.
Și președintele Klaus Iohannis a promis, marți, pe Twitter „îmbunătățirea sistemului de protecţie a pădurilor”.
O mare parte din lucrurile care nu funcționează încă, spune ministrul Mediului, vor putea fi rezolvate prin investițiile și reformele prevăzute în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), același document invocat și pe președintele Klaus Iohannis, marți, la conferința COP26,
România va „lupta împotriva schimbărilor climatice cu soluții bazate pe natură, folosind 57.000 de hectare de păduri noi prevăzute în Planul nostru Național de Redresare și Reziliență (PNRR) pentru a capta carbonul și a combate deșertificarea”, a spus președintele.
Prin PNRR, România nu doar a cerut și obținut bani pentru împăduriri, dar s-a angajat „să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor până la 30 iunie 2023”.
Documentul aprobat de autoritățile europene conține un întreg capitol, o „componentă”, dedicat pădurilor și protecției biodiversității. Este vorba despre „două reforme și cinci investiții”. Banii europeni vin cu promisiunea unor măsuri concrete, cu obiective și date limită clare.
Implementare „Reformei 1” trebuie finalizată până la 30 septembrie 2023. Obiectivul acesteia este asigurarea unui „cadru strategic și de reglementare clar și solid pentru punerea în aplicare a unor politici forestiere durabile care să sprijine atenuarea schimbărilor climatice și adaptarea la acestea”.
Acțiunile la care se angajează România includ:
- finalizarea de studii independente privind deficiențele, până la 30 iunie 2022;
- adoptarea Strategiei forestiere naționale 2020-2030 până la 30 septembrie 2022;
- adoptarea și intrarea în vigoare a ordonanțelor ministeriale modificate de stabilire a normelor obligatorii privind împădurirea și reîmpădurirea, până la 30 septembrie 2023;
- adoptarea și intrarea în vigoare a actelor normative de modificare și completare a legislației actuale în domeniul forestier, menite să raționalizeze cadrul juridic, să combată exploatarea forestieră ilegală și să îmbunătățească gestionarea pădurilor, până la 30 iunie 2023.
Această reformă e sprijinită prin două investiții, una de împădurire și reîmpădurire, cea de-a doua de dezvoltarea a capacităților moderne de producere a materialului forestier de reproducere.
- împădurirea sau reîmpădurirea a 56.700 ha de suprafețe noi și
- crearea unui total de 3.150.000 m2 de noi zone de păduri urbane;
Până în trimestrul III din 2020, România se angajează să facă pași concreți de „combatere a exploatării forestiere ilegale, cum ar fi implementarea deplină a SUMAL*, inclusiv monitorizarea exploatării forestiere prin teledetecție, consolidarea regimului de sancțiuni și alte măsuri, după caz”.
*SUMAL, o istorie controversată
În luna ianuarie, Ministerul Mediului anunța punerea în funcțiune a „celui mai important sistem informațional integrat de urmărire a materialului lemnos – SUMAL 2.0”. Acesta ar fi descurajat tăierile ilegale și ar fi îmbunătățit trasabilitatea lemnului.
La nici o săptămână, organizațiile de mediu Agent Green, Declic și Greenpeace semnalau că aplicația și portalul Inspectorul Pădurii asociate noului SUMAL 2.0 erau private de informații publice, deci nu permiteau realizarea unor anchete independente.
- dispăruseră straturile cu ariile protejate și toate pădurile virgine și potențial virgine;
- nu se mai putea vedea informația privind specia de arbori transportată;
- nu apăreau hărți de înaltă rezoluție;
- nu era disponibilă nici ruta unui camion cu lemne și nici destinația;
- dispăruseră alertele din zonele din care lipsesc arbori, semnalau organizațiile pentru Europa Liberă.
Ministrul Mediului a spus, marți, pentru Europa Liberă că SUMAL 2.0 e un sistem mai performant decât cel precedent și că se lucrează constant, chiar și zilele acestea, la îmbunătățirea lui. Banii din PNRR vor ajuta și ei, adaugă ministrul.
În august, ministrul Mediului, Tánczos Barna, anunța succesul aplicației: „avem un total de peste 858.000 de interogări în baza de date SUMAL 2.0, realizate direct de către cetățeni, prin intermediul aplicațiilor puse la dispoziție. Acest fapt demonstrează interesul crescut al cetățenilor pentru combaterea și descurajarea transportului ilegal de lemn”.
Erau anunțate, pentru perioada februarie – iulie: 3.468 de apeluri de la cetățenii la 112, prin care reclamau probabilitatea ca un anumit transport ar putea fi ilegal, 754 de apeluri fuseseră fost confirmate cu suspiciuni rezonabile și transferate Poliției. Din acestea, 123 au fost confirmate ca fiind ilegale. Au fost aplicate 117 sancțiuni contravenționale în valoare de 212.900 lei, a fost confiscat un volum de 307 metri cubi de lemn, au fost confiscate 24 de camioane de transport și au fost întocmite peste 20 de dosare penale”, preciza ministerul în august.
Cifrele par infime în comparație cu estimările de furt semnalate de ONG-uri și activiști.
Iar sistemul nu ar fi folosit la potențial maxim: „În continuare suspectăm și reclamăm anumite portițe în sistem, scăpări tehnice, dar cel mai important e că avem o bază de date cu tot ce se întâmplă și niciun fel de procesare automată a acestor date. Noi avem câțiva oameni într-un birou care se ocupă de interpretarea a terra de date pentru a descoperi anomaliile din piața lemnului, or, acest lucru nu aduce nicio îmbunătățire”, spune pentru Europa, Ciprian Gălușcă, coordonator al campaniilor pentru păduri al Greenpeace România.
În privința obiectivului din PNRR, menționat, marți, și de președintele Iohannis, de plantare a 57.000 de hectare de păduri, Ciprian Gălușcă spune că acesta nu este un obiectiv ambițios „în contextul în care în România avem 500.000 de hectare de terenuri degradate, sol fără niciun fel de întrebuințare și foarte puțină pădure în toată zona de câmpie, acolo unde climatologii avertizează că vom avea probleme din ce în ce mai mari".
Potrivit reprezentantului Greenpeace România, „dacă ne raportăm la problemă, la urgență, obiectivele României sunt lipsite de ambiție”.
Pentru România, explică ministrul Mediului, principala problemă în vederea atingerii obiectivelor discutate la Glasgow va fi finanțarea investițiilor „uriașe” în soluții alternative, menite să elimine sistemele poluante bazate pe cărbune și gaze naturale.
„Finanțarea procesului de tranziție, indiferent dacă vorbim de zona rezidențială, de IMM-uri sau de industrie va fi extrem de importantă. Cei 100 de miliarde de dolari care urmau să apară ca sprijin financiar până la finalul anului 2020, la nivel mondial, pentru această tranziție, lipsesc, nu au apărut. Iar noi, România, vom aveam nevoie de investiții și mai mari decât Germania, de exemplu, raportat la PIB sau la număr de locuitori, pentru că industria României, sistemul energetic, alternativele, nu sunt la nivelul statelor dezvoltate”, spune ministrul Mediului.
În privința exploatării sustenabile a pădurilor României, menționată și la COP26, ministrul Mediului spune că România trebuie să identifice terenuri forestiere care să intre sub protecție strictă sau să fie în zonele de dezvoltare durabilă.
Una din cele mai importante provocări în domeniul forestier, adaugă Tánczos Barna, va fi asigurarea alternativei pe termen mediu și lung pentru cele 3 milioane de gospodării din România care încă se încălzesc cu lemn.
Potrivit PNRR, zonele forestiere și suprafețele împădurite din România au o capacitate de absorbție a CO2 de 6 % din totalul acestora la nivelul UE
Potrivit specialiștilor, România poate asigura țintele menite să limiteze încălzirea globală. Este nevoie doar de voință politică.
Președintele Iohannis revine de la Glasgow în aceeași criză politică ce durează de două luni.
La COP26, acesta a transmis mesajul oficial, care confirmă angajamentul pentru obiectivele Uniunii Europene în domeniul reducerii emisiilor de gaze cu efect de seră, s-a întâlnit cu președintele Microsoft, într-o discuție care a inclus proiectele pe care aceasta dorește să le dezvolte în România, „în domeniul infrastructurilor de cloud și al dezvoltării de competențe digitale”, dar și cu prințul Charles.
Dar cel mai concret și practic anunț pentru România a venit din Statele Unite, prin comunicatul Casei Albe care semnalează proiectul construirii în România a unei centrale nucleare cu reactoare modulare de mici dimensiuni, „cea mai nouă tehnologie nucleară civilă”, arată Casa Albă.
Dincolo de locuri de muncă, aceasta va contribui la tranziția spre energie nepoluantă și la atingerea obiectivului la care s-a angajat România, de atingere a neutralității climatice.
