Bună dimineața, dragi prieteni,
Presa internațională este dominată în continuare de criza Rusia-Ucraina, cu cel puțin două puncte diplomatice forte pe agendă. Opoziția e tema românească predilectă.
Iată principalele știri:
- Președintele Franței, Emmanuel Macron, se întâlnește astăzi cu liderul rus, Vladimir Putin, ca să îl convingă să nu scoată Rusia din concernul european, atacând țara vecină.
- Cancelarul Olaf Scholz se vede cu președintele Joe Biden la Washington, reafirmând fermitatea Germaniei față de Rusia în privința integrității Ucrainei.
- Conflictul Cioloș-Barna din interiorul USR lasă misiunea opoziției politice din România pe umerii AUR.
Macron: „un nou echilibru” și „respect pentru Rusia”
Misiunea președintelui Franței de a-l opri din drum pe liderul de la Kremlin în operațiunile militare de amenințare a Ucrainei este dificilă. Dar, dacă există lideri europeni care prezintă date de succes, Emmanuel Macron este unul dintre ei.
Miza este uriașă, remarcă Le Monde, amintind că Franța deține președinția prin rotație a Consiliului European, ceea ce va duce la „o situație stânjenitoare dacă Emmanuel Macron se va întoarce acasă cu mâine goale”.
Președintele Franței are însă un alt as în mânecă. Din motive diferite de cancelarul Olaf Scholz, Emmanuel Macron face notă discordantă în concernul NATO/UE datorită viziunii sale legate de o Franță actor global, disensiunilor cu Statele Unite/UK (contractul AUKUS când francezii au pierdut livrarea de submarine Australiei, de pildă), dar mai ales datorită insistenței cu care promovează securitatea europeană într-un sistem diferit de NATO.
Citat de BBC, Emmanuel Macron a declarat că obiectivul Rusiei ar fi „nu Ucraina, ci o clarificare a regulilor cu NATO și Uniunea Europeană”. Iar într-o discuție cu președintele Biden, dl. Macron s-a arătat sceptic că Rusia va detensiona situația „în mod unilateral” în condițiile în care „are dreptul să-și exprime propriile îngrijorări”.
Punctând că integritatea Ucrainei e indiscutabilă, potrivit BBC, liderul francez a spus: „trebuie să îi protejăm pe frații noștri europeni (Vecinătatea Estică n.n.) propunând un nou echilibru menit să mențină suveranitatea și pacea”, dar acest lucru de făcut „respectând Rusia și înțelegând traumele contemporane ale acestei mari națiuni”.
Europa Liberă le înțelege de vreme ce relatează și din Rusia, și din Ucraina, de decenii. Între cele mai recente „traume”, cererea Moscovei adresată inclusiv Europei Libere de ștergere de pe net a dezvăluirilor lui Navalnîi privind corupția regimului Putin, sau desființarea Memorialului dedicat victimelor stalinismului.
Dacă liderul francez se referă însă la politică & ocupație militară, marea traumă contemporană indicată fără echivoc de Vladimir Putin este „tragedia prăbușirii Rusiei istorice/URSS”, moment pe care ex-ofițerul KGB l-a trăit în Europa de Est, încă sub ocupație sovietică. „Tragedie” tradusă recent de Rusia în adresa trimisă NATO de retragere a trupelor din România, Bulgaria și, în general, de oriunde a avansat după 1989.
Or, „aiasta nu se poate”, a zis la un moment dat intrând în istorie, un boier moldav. Și bine a zis. O spune Ucraina, unde populația se înrolează, iar autoritățile se îngrijesc de bunkere, descrise de Washington Post, o spun și liderii NATO, împreună și separat.
„Berlin, we have a problem”, cum o rezolvăm?
Prin urmare, cu tot deranjul provocat de blocajul Nord Stream 2 în contextul crizei, cancelarul german Olaf Scholz îl va întâlni astăzi pe liderul american, Joe Biden, ca să îl convingă că Germania este fermă contra agresiunii rusești.
Nu e tocmai simplu, scrie New York Times, de vreme ce Olaf Scholz e expert în „arta dispariției”, atât de absent încât chiar la Berlin lumea se întreabă ce face și unde e.
„Berlin, we have a problem” este titlu unui document diplomatic prin care ambasadorul american la Washington, Emily Haber, îi avertiza săptămâna trecută pe decidenții germani că imaginea țării lor are mult de suferit din cauza convingerii larg răspândite că Berlinul sprijină regimul Putin.
Or, în acest context, misiunea „cancelarului invizibil” de a corecta această percepție nu e simplă. Discută cu oameni informați, unii convinși că Berlinul „e în pat cu Rusia”, după expresia citată de NYT.
USR, pradă frământărilor interne
Mulți jurnaliști români tratează criza din Ucraina. O echipă a Europei Libere, coordonată de Ionuț Benea, a mers în regiunea Cernăuți, a stat de vorbă cu ucrainieni și români deopotrivă, inclusiv în sate, despre temerile războiului, dar și greutățile vieții de zi cu zi.
Cristina Cileacu/Digi24 a intervievat-o pe Velina Tchakarova, directorul Institutului Austriac pentru Politici Europene și de Securitate. Nici China, nici SUA nu pot câștiga competiția dintre ele fără Rusia.
Libertatea deschide cu înregistrarea discuției interne din USR în care liderul Dacian Cioloș și-a anunțat colegii că dacă nu îi aprobă setul de măsuri, va pleca din fruntea partidului. G4 are un articol similar.
Adevărul remarcă scindarea comunității maghiare din perspectiva alegerilor generale care au loc în această primăvară în Ungaria. Publică și un foarte util interviu cu noul guvernator al Deltei Dunării. De curse ilegale de bărci cu motor ați auzit?
Alte subiecte:
- BBC a celebrat cei 70 de ani de domnie ai Reginei Elisabeta prin fotografii impresionante. Iar Times a republicat ediția din februarie 1952. Prințesa se afla în Kenya când a aflat că tatăl ei, George al VI-lea a murit și că a devenit regină.
- The Guardian se ocupă de plângerile sportivilor campați la Jocurile Olimpice de la Beijing. Pe lângă izolare, frig și lipsa mâncărurilor calde.
- New York Times citează studii care relevă răspândirea rapidă a eco-anxietății în rândul tinerilor din întreaga lume. Cel mai simplu mod de a-i face să zâmbească este să plantați copaci, să nu mai folosiți plastic și să deveniți ... vegani :-)
Acestea fiind zise, nu uitați că ne puteți scrie la treiminute@rferl.org. Comentarii, sugestii și idei.
Toate cele bune, ne revedem mâine,
Elena
