Românii care au credite în lei trebuie să se aștepte la dobânzi mai mari, după decizia Băncii Naționale prin care se încearcă temperarea creșterii inflației. De altfel, BNR estimează o inflație „de două cifre”, după 1 aprilie.
Un calcul rapid arată o creștere a ratei de cel puțin 60 de lei, fără să fie adăugate celelalte costuri bancare, la un credit imobiliar cu o dobândă de 3,92%, la care mai sunt de achitat 223.000 de lei timp de 20 de ani.
„În continuare, în perioada următoare, dobânzile vor crește într-un ritm accelerat. Până și BNR a observat, ca și BCE și toate băncile, că această inflație va sta cu noi multă vreme. Au greșit când au estimat o creștere a inflației doar tranzitorie. La inflație mare trebuie să duci dobânzile în sus”, spune analistul economic Dragoș Cabat.
Specialiștii estimează că dobânzile vor scădea peste câțiva ani, dar până atunci rata lunară pentru un apartament va fi cu câteva sute de lei mai mare.
Creșterea va fi resimțită indiferent de indicele luat în calcul: ROBOR sau IRCC.
Alexandru este unul dintre cei care au luat un credit în baza Indicelui de Referință pentru Creditele Consumatorilor, care se aplică creditelor contractate după luna mai 2019 și se calculează trimestrial.
El spune că a contractat creditul imobiliar în octombrie 2020, când media IRCC era de 1,67%. Pentru că anul trecut a putut să plătească un avans, din economiile făcute în pandemie, el se bucură acum de o rată ușor mai mică în comparație cu scadențarul inițial.
„În 2021 am reușesc să plătesc în avans, dar și beneficiind de scăderea IRCC-ului, rata mi-a scăzut treptat și să am ajuns plătesc cu 200 de lei mai puțin pe lună, în decembrie 2021, în comparație cu decembrie 2020”, spune el.
De altfel, economiștii recomandă plata în avans, atunci când este posibil.
„Este recomandarea zero pe care o fac. Dacă nu ai alte oportunități pe care ai vrea să le finanțezi, eu recomand plata în avans, pentru că e bine să-ți păstrezi intactă capacitatea de îndatorare pentru eventuale oportunități viitoare”, spune economistul Adrian Mitroi, profesor de Economie la ASE, pentru Europa Liberă.
Situația lui Alexandru se va schimba în perioada următoare, deoarece IRCC-ul a început să crească puternic în urma majorărilor repetate ale dobânzii de referință.
„Consultând scadențarul din aplicația de mobile banking, rata ar fi mai mare cu 50 de lei începând cu luna aprilie față de ceea ce plătesc luna aceasta”, spune Alexandru.
De altfel, majoritatea persoanelor cu care am vorbit spun că ratele lunare au crescut deja cu cel puțin 100 de lei, în urma creșterii abrupte a ROBOR și a creșterii dobânzii-cheie, iar valoarea lor ar urma să mai crească în perioada imediat următoare.
Economistul Laurian Lungu spune că îi este foarte greu să facă o previziune legat de creșterea ROBOR.
„Orizontul de timp s-a scurtat foarte mult. Depinde de cât va mai crește inflația, dacă se va tempera spre sfârșitul anului sau se va amplifica. Incertitudinea este destul de ridicată, dar un lucru e clar: tendința este de creștere. ROBOR-ul va crește pentru că ne uităm la rata inflației și este cel mai bun indicator și la lichiditatea din sistem, pe aceste două componente ROBOR-ul va trebui să crească”, spune expertul în macroeconomie, pentru Europa Liberă.
BNR estimează o rată a inflației din două cifre
Consiliul de Administrație al BNR estimează că rata anuală a inflației își va accentua semnificativ creșterea în trimestrul II din acest an și ar urma să fie din două cifre.
„În principal ca efect al unor majorări mult mai ample ale prețurilor gazelor naturale și energiei electrice, ce se vor evidenția pregnant după suspendarea în luna aprilie a schemelor de compensare aplicate pentru consumatorii casnici”, arată BNR.
Profesorul de economie Adrian Mitroi spune însă că „la nivel individual, în principal inflația este - cu toate limitele acestei fraze - favorabilă debitorilor. Dacă nu ți-ar fi afectate depozitele tale la bancă sau veniturile tale de inflație chiar nu e rău să datorezi bani inflaționați, din punctul ăsta de vedere”.
Creștere mai mare a dobânzii-cheie
Până acum, Banca Centrală a crescut dobânda cheie cu câte 0,25 puncte procentuale la fiecare din ultimele trei ședințe de politică monetară: 5 octombrie 2021, 9 noiembrie 2021 şi 10 ianuarie 2022.
„Grija BNR este dobânda de finanțare a creditului, în primul rând guvernamental. De aici prudența lor, credite mai scumpe și mai grele pentru finanțarea de deficit bugetar, creditele pentru IMM-uri și companii, creditele pentru persoanele fizice”, afirmă profesorul de Economie Adrian Mitroi, despre cele trei creșteri de până acum.
„BNR merge pe această creștere graduală, din ce vedem până acum, pentru că dacă ne uităm în Europa de Est rata reală a dobânzii este mare la noi. Avem o inflație ridicată, dar rata de bază a BNR este mai mică”, spune economistul Laurian Lungu.
În Cehia, dobânda-cheie a ajuns la 4,5%, în Ungaria de 2,9%, în timp ce în Polonia a urcat la 2,75%, în urma majorărilor recente.
„Condițiile în fiecare țară sunt specifice și să ne uităm ce face fiecare țară nu este neapărat cea mai bună politică, trebuie să ții cont de condițiile autohtone”, adaugă Lungu.
Dobânda-cheie va mai crește
Economiștii spun că urmează și alte majorări a dobânzii-cheie.
„Perspectivele în acest moment, la nivel global, sunt de tendință ascendentă. Probabil că va începe în SUA cât de curând, apoi probabil că și Banca Centrală a Europei va începe să crească dobânzile și atunci implicit și noi va trebui să le creștem, probabil într-un ritm mai accelerat, dacă economia ne va permite la acel moment”, afirmă Laurian Lungu.
Economistul mai spune că „din nefericire, orizonturile de timp devin din ce în ce mai scurte. Acum câteva luni se vorbea de creșterea ratei dobânzii în SUA pentru finalul anului 2022, acum se vorbește de luna martie”.
Adrian Mitroi consideră că urmează o scădere a ritmului de creștere a creditării.
„Pe ansamblu, eu mă uit la faptul că ieșim din pandemie, efect cu plus, rămânem în criza energetică, efect cu minus. Urmează deadline-ul fatidic de 1 aprilie, va fi un punct de inflexiune”, spune economistul.
