În mai puțin de o săptămână, Vladimir Putin, președintele Rusiei, a surprins țările din Vest cu determinarea sa de a soluționa ceea ce el vede o influență crescândă a NATO în Europa de Est.
A pus la îndoială suveranitatea Ucrainei, a semnat declarația de independență a „republicilor” Donețk și Luhansk - două teritorii aflate în estul Ucrainei - și a autorizat prin intermediul Dumei de Stat trimiterea de trupe în cele două regiuni.
Rând pe rând, liderii din Occident au anunțat primele sancțiuni împotriva Kremlinului. „Am tăiat Guvernul Rusiei de la finanțarea occidentală”, a transmis, marți seară, președintele american Joe Biden, într-o conferință de presă de la Casa Albă.
Pachetele de sancțiuni ce vizează economia și oligarhii ruși sunt rezultatul a săptămâni, dacă nu chiar luni de muncă coordonată între toți liderii din Occident.
Biden și liderii UE au anunțat că lista sancțiunilor nu se oprește aici. Uniunea Europeană și Statele Unite urmează să impună în perioada următoare sancțiuni precise asupra unor persoane cheie din cercul lui Putin. Președintele american a autorizat, de asemenea, trimiterea de noi trupe americane în țările baltice pentru a consolida forța militară de pe Flancul Estic al NATO.
„Sancțiunile anunțate aduc în vedere două puncte importante”, a spus Doug Klain, directorul adjunct al Centrului Eurasia de la Atlantic Council.
„În primul rând, nu este o zi bună să faci parte din elita rusească, întrucât întregul sistem financiar din Vest pare să se fi prăbușit pe capul tău. În al doilea rând, cred că putem determina o oarecare ordine a impactului rezultat de pe urma sancțiunilor impuse de Occident. Iar sancțiunile impuse de Statele Unite par să poată afecta cel mai mult dintre toate economia Rusiei”.
Experții consultați de Europa Liberă sunt de părere că atât prima rundă de sancțiuni, cât și viitoarele anunțate, nu vor si suficiente pentru a stopa acțiunilor liderului de la Kremlin.
Sancțiunile luate de Marea Britanie, modeste
Primele anunțuri au venit din partea liderilor Marii Britanii și Germaniei. Prim-ministrul Boris Johnson a impus sancțiuni unui număr de cinci bănci și trei oligarhi ruși: Gennadiy Timchenko, Boris Rotenberg și Igor Rotenberg.
Printre băncile vizate de sancțiunile oficialilor britanici se numără: Banca Rossiya, IS Bank, General Bank, Promsvyazbank și Banca Marea Neagră.
Măsura a fost aplaudată de unii parlamentari britanici, reuniți în Parlament, și criticată de alții. Experții cred că sancțiunile anunțate de Johnson sunt modeste însă în comparație cu cele anunțate de liderii UE și SUA.
„Din păcate, sancțiunile Marii Britanii nu sunt nici pe departe la nivelul celor adoptate de Statele Unite, iar premierul Johnson a fost criticat pe bună dreptate de politicienii din ambele părți ale spectrului politic pentru eșecul în privința efectului primei runde de sancțiuni”, a notat Klain pentru Europa Liberă.
O alternativă propusă ar fi restricționarea accesului companiilor din Rusia în a derula investiții în Londra.
Giuseppe Fama, director al departamentului de Afaceri Europene la Crisis Group, a punctat faptul că „Marea Britanie este un jucător important în acest domeniu” datorită „palmaresului puternic când vine vorba de politica de sancțiuni. Relevanța sa ca piață pentru Rusia este importantă”.
Cei trei oligarhi sancționați de Guvernul britanic – Gennadiy Timchenko, Boris Rotenberg și Igor Rotenberg – se află de mult pe lista celor sancționați în Statele Unite.
Maximilan Hess, membru al Institutului de Cercetare a Politicii Externe, a explicat într-un material publicat de OpenDemocracy că băncile și entitățile legale vizate de premierul britanic sunt deja persona non grata pe piața financiară din Regatul Unit.
Miracolul UE: sancțiuni decente în ciuda dezbinării politice
Marți seara, liderii UE au introdus primul pachet de sancțiuni împotriva Rusiei. Șeful diplomației europene, Josep Borrell, a anunțat trei serii de sancțiuni:
- Sancționarea membrilor Dumei de Stat care au votat pentru independența Republicilor Populare Donețk și Luhansk.
- Limitarea accesului Rusiei la piețele și serviciile de capital și financiare ale UE.
- Sancționarea a 27 de indivizi și entități legale cu rol în sfidarea suveranității teritoriale a Ucrainei.
Borrell a avertizat Rusia cu privire la faptul că economia acesteia va suferi mult de pe urma sancțiunilor impuse de liderii europeni.
„Sancțiunile UE sunt bune, să fiu sincer, și e un lucru bun că membrii Uniunii pot să le adopte împreună, dar nu au același impact precum sancțiunile impuse de Statele Unite”, a explicat Klain.
Să luăm în considerare sancționarea membrilor Dumei de Stat. Pedepsirea lor, deși într-o oarecare măsură necesară întrucât aceștia au creat cadrul legal pentru acțiunile recente din Donbas, are o valoare mai degrabă simbolică.
În Rusia, nu doar membrii partidului Rusia Unită - controlat de Vladimir Putin - au acționat în ultimii ani pe placul liderului de la Kremlin, ci și membrii partidelor aflate, teoretic, în opoziție.
„Merită să fie sancționați, dar să ne amintim că deputații din Dumă nu sunt cei cu putere în luarea deciziilor. Ei sunt doar o ștampilă pentru deciziile luate de Putin și elitele sale”, a punctat Klain.
Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz, a anunțat încă de dinainte ca Uniunea Europeană să convină asupra sancțiunilor impuse Rusiei că țara sa va suspenda proiectul Nord Steam 2. Noul gazoduct ar fi crescut importul de gaze venit dinspre Rusia.
Doug Klain felicită decizia Germaniei de a anunța prima o astfel de măsură, catalogând-o drept „un mare lucru”.
„Asta arată că Washingtonul și Berlinul se află pe aceeași pagină când vine vorba de sancțiunile luate împotriva Rusiei și cred că administrația americană a lucrat din greu în culise pentru ajunge la acest rezultat”, a afirmat expertul de la Atlantic Council.
„Ceea ce a făcut cancelarul Scholz, și anume suspendarea certificării proiectului, nu anularea sa completă, este o mișcare destul de puternică, întrucât este ceva pe care cancelarul anterior, Angela Merkel, nu a avut curajul să o facă”, a explicat Giuseppe Fama.
Pașii următori pentru Uniunea Europeană
Răspunsul pe termen scurt, spun analiștii, ar fi ca liderii europeni să continue cu implementarea rapidă a sancțiunilor promise. Motivul din spatele unui răspuns atât de simplu este, însă, unul bazat pe antecedentele liderilor din Occident.
„Cred că, în acest moment, sancțiunile introduse împotriva Rusiei nu ar trebui să repete greșelile făcute în cazul Belarusului de acum doi ani. În cazul lui Putin, Occidentul trebuie să continue să dea un răspuns direct și puternic dacă liderii europeni și americani nu doresc ca acesta să meargă înainte cu planurile sale în Ucraina”, a transmis Siarhei Kharytonau, expert la iSANS un think tank din America, și fost jurnalist al serviciului Current Time TV – o rețea în limba rusă a Europei Libere.
Teama ca viitoarele măsuri să întârzie să apară este una justificată. Când a venit inițial vorba ca Uniunea Europeană să impună sancțiuni Rusiei pentru activitățile sale militare de la granița cu Ucraina, multe dintre statele UE au reacționat diferit și nu au părut să ia în serios consecințele unei invazii rusești.
„În cea mai mare parte, Statele Unite i-au împins de la spate pe partenerii europeni să adopte un pachet de sancțiuni mai puternic și mai amplu și să pregătească mai multe sancțiuni economice și pe diferite sectoare, aliniate cu celelalte state din Vest în cazul unei escaladări a situației, cum am văzut ieri”, a explicat Giuseppe Fama pentru Europa Liberă.
Expertul a precizat că printre statele inițial reticente în a impune sancțiuni s-au numărat Germania și Italia, ce mențin relații economice apropiate cu Rusia, dar și Ungaria care depinde de gazul Kremlinului. La începutul lunii februarie, Viktor Orban, prim-ministrul ungar, s-a aflat în vizită la Moscova pentru a discuta creșterea importurilor de gaze rusești.
Sancțiunile impuse de Statele Unite
La scurt timp după ce Uniunea Europeană au anunțat primele măsuri împotriva Rusiei, președintele Statelor Unite, Joe Biden, a introdus o serie de sancțiuni ce vizează, printre altele:
- Blocarea activităților băncii VEB și a Băncii Militare Ruse.
- Blocarea accesului Rusiei la sursele de finanțare venite din Vest.
- Sancțiuni împotriva elitelor din Rusia.
- Blocarea gazoductului Nord Stream 2.
În afară de numirea băncilor, președintele Biden a evitat să numească persoanele ce vor fi vizate de sancțiunile americane, alegând să pună accentul pe entitățile legale din Rusia. În ciuda acestui aspect, sancțiunile anunțate de Biden vor da bătăi de cap serioase Kremlinului.
„Statele Unite nu au intrat la început în detalii despre ceea ce ar presupune aceste pachete de sancțiuni. Au spus, totuși, că sancțiunile vor începe de la un nivel ridicat și puternic. Iar din ce am văzut astăzi (n.r. ieri), așa s-a și întâmplat”, a explicat Klain.
„Impunerea de sancțiuni asupra datoriei suverane a Rusiei este o mișcare strategică cu potențial și avem informații că nu vorbim doar despre această măsură, ci și de sancțiuni ce se vor extinde pe piața secundară”, a continuat acesta.
Ce sancțiuni au lipsit din prima rundă
Printre sancțiunile momentan absente de pe masa Occidentului se află sancționarea însăși a Băncii Centrale din Rusia. Statul rus se bazează pe rezervele de valută în valoare de 638 de miliarde de dolari, aflate la Banca Centrală, pentru a susține stabilitatea cursului valutar, a valorii rublei pe piață, dar și pentru a salva de datorii corporațiile din Rusia.
Banca Centrală din Rusia deține, de asemenea, aur în valoare de 139 de miliarde de dolari. Orice sancțiune impusă asupra acesteia ar face vânzarea aurului imposibilă pe piețele din Vest.
„Au lipsit două elemente importante din pachetul de sancțiuni anunțat de SUA”, a spus Klain. „Unul dintre ele a fost faptul că nu au fost sancționate mai multe bănci de stat. Am văzut că Biden a sancționat doar două bănci. Un al doilea element ar fi fost interzicerea exportului de semiconductoare către Rusia, o măsură discutată de ceva timp, care nu a fost adoptată astăzi. Cred că acestea vor face parte din următoarea rundă de sancțiuni. Adică dacă Rusia continuă cu invadarea Ucrainei”, a notat Klein.
Îl vor descuraja sancțiunile pe Putin?
Pentru a determina ce efect ar avea astfel de sancțiuni asupra deciziilor luate de Putin, trebuie să înțelegem în ce fel de cercuri se învârte liderul de la Kremlin.
Putin are, în principiu, două categorii de oameni cu care acesta interacționează în viața de zi cu zi și formează relații:
- Politicienii din fostele cercuri ale securității sovietice, denumiți siloviki.
- Oligarhii ruși, care s-au bucurat de prăbușirea Uniunii Sovietice, de lipsa reglementărilor de pe piața post-sovietică și care au reușit să se îmbogățească rapid prin intermediul corupției și șantajării.
„Putin depinde de siloviki în ceea ce privește politica externă. Dar oligarhii sunt cei care conduc țara. Aceștia sunt oamenii care conduc economia. Oameni ca Timchenko sau cei doi Rotenberg. Ei au acces mai mult sau mai puțin la banii lui Putin”, a explicat Siarhei Kharytonau.
Președintele Rusiei este prieten cu toți. Din punct de vedere ideologic, însă, acesta este mai apropiat de membrii siloviki, cu care împarte aceleași opinii legate de tragedia cu care Rusia se confruntă în prezent: prăbușirea Uniunii Sovietice, diminuarea statului Rusiei pe scena politică internațională și dorința de a redeveni un actor important în politicile globale. Atât Putin, cât și membrii siloviki, doresc o Rusie puternică, ce nu cedează ușor în fața Occidentului.
Cele mai noi fotografii din satelit cu activitatea militară rusă de lângă Ucraina
Toate aceste elemente îl fac pe Putin să încline mai mult balanța spre continuarea acțiunilor în Ucraina, ceea ce înseamnă că sancțiunile impuse prietenilor săi oligarhi nu îl vor descuraja din a continua să afirme sfera de influență a Rusiei în Occident.
„Când vine vorba de luatul deciziilor, siloviki au mai mare influență asupra lui Putin, dar acesta nu uită de conexiunile și încrederea sa stabilită în rândul oligarhilor. Deși oamenii aceștia depind de Vladimir Putin, și el depinde de ei întrucât, fără ei, acesta nu are nicio pârghie economică”, a adăugat Kharytonau.
„Putem observa că sancționarea oligarhilor nu va schimba felul în care Putin ia deciziile. Experții estimează că acesta este oricum cel mai bogat om din lume, iar sancțiunile luate împotriva sa, sau a prietenilor săi, nu contează prea mult pentru acesta”, a spus Doug Klain.
„Privind întâlnirea Consiliului de Securitate al Rusiei de luni, am văzut felul în care Putin i-a intimidat pe ceilalți oficiali ruși, din cercul său de prieteni. Vedem clar unde se află puterea Kremlinului”, a continuat acesta.
