Cele mai multe persoane care au trecut marți granița din Ucraina în România, prin Vama Siret/jud. Suceava, au făcut-o pe jos.
Mame cu copii în brațe sau cu bebeluși în cărucioare s-au numărat printre ucrainenii care au luat calea pribegiei pentru a fugi de războiul din țara lor. În prezent, cel mai simplu mod de a traversa granița dinspre Ucraina este pe jos. Din acest motiv, unii ucraineni preferă, pur și simplu, să își abandoneze mașinile și să vină pe jos în România.
De dimineață, la Vama Siret, mamele ucrainene au fost întâmpinate cu ghiocei și mărțisoare, simboluri ale zilei de 1 Martie.
Printre cei care au împărțit mărțisoare refugiaților s-a numărat și Vasile Adăscăliței, un cadru didactic din orașul Dorohoi/jud. Botoșani.
„A treia zi suntem prezenți aici. Venim pentru că, spunem noi, este un început de criză umanitară. Astăzi, când toată lumea ar trebui să se bucure de primăvară, de Mărțișor, iată acești copii cu figurile triste merg, dar nu știu unde merg. E datoria noastră să-i ajutăm”, spune Vasile Adăscăliței, profesor în Dorohoi.
Unii oameni le oferă copiilor și bani, un obicei specific în Bucovina bunicilor care merg în vizită la nepoți. Sumele simbolice pot fi de ajutor celor care fug de război.
„Indiferent de opiniile liderilor politici, acești copii și acești oameni nu sunt vinovați”, a mai spus profesorul din județul Botoșani.
Acesta a mai arătat că, alături de cunoscuți, va veni miercuri cu 100 de pături. În ciuda datei din calendar, vremea s-a răcit foarte mult și în zonă a nins.
Fluxul de refugiați e permanent. La toate punctele de frontieră cu România, Siret, Sighet, Halmeu și Isaccea, cozile de mașini sunt kilometrice. Din lipsă de combustibil, dar și pentru că tații/bărbații au nevoie de mașini ca să se întoarcă acasă (unde vor fi înrolați în rândul apărătorilor țării), mulți refugiați se îndreaptă spre punctul de frontieră pe jos.
Potrivit datelor Poliției de Frontieră din România, de la începutul invaziei și până marți, 1 martie, au intrat în România 89.000 de refugiați ucraineni, dintre care 50.000 au plecat spre alte țări europene.
Autoritățile de la București au anunțat în mai multe rânduri, că România este pregătită să primească jumătate de milion de refugiați. Dar în această etapă, organizațiile umanitare și miile de particulari care vor să ajute practic se văd puși în fața unui obstacol neprevăzut: cozile kilometrice de pe partea ucraineană a graniței.
Problema nu poate fi rezolvată decât prin așa-numitul coridor umanitar, adică suspendarea pe termen clar definit a graniței dintre România și Ucraina, astfel încât refugiații să poată trece mai repede. Ungaria a aplicat deja măsura, iar Polonia, parțial.
Între timp, la Vama Siret, pe partea românească, au ajuns o serie întreagă de autocare, inclusiv internaționale, iar zeci de organizații și reprezentanți ai ambasadelor ajută ca oamenilor să le fie cât mai ușor posibil după ce au fost alungați din casele lor de război.
Cei 30.000 de ucraineni aflați în acest moment pe teritoriul României sunt cazați în cea mai mare parte în case și/sau vile particulare, hoteluri puse la dispoziție de oameni de afaceri, case de vacanță ale unor companii și cămine universitare.
Zeci de mii de români s-au organizat și au oferit ajutor refugaților ucraineni, înainte de startul greoi al guvernului român. În Suceava, autoritățile au amplasat o tabără mobilă abia pe 26 februarie, iar o a doua este ridicată în județ zilele acestea.
Marți, ministrul sănătății a anunțat într-o conferință de presă că refugiații ucraineni care ajung pe teritoriul României vor beneficia gratuit de orice servicii medicale de care au nevoie.
