Deși părăsit de toți cei care strigau în septembrie anul trecut ”E cel mai bun, e viitorul țării” și care umpleau spațiul public cu osanale închinate competenței și calităților sale de lider, Florin Cîțu refuză, momentan, să demisioneze.
Operațiunea anti-Cîțu pe repede înainte
Aceasta nu înseamnă însă nimic, pentru că debarcarea sa de la conducerea PNL este chestie de zile în condițiile în care 40 de președinți de filiale îi cer demisia și vor convocarea congresului în 10 aprilie.
Nerăbdarea este mare. Probabil că PNL și președintele Iohannis, care nu este străin de înlăturarea sa din funcție, după cum afirmă surse din partid, așa cum nu a fost nici de instalarea sa, vor să evite un alt „festival al democrației”.
Calendarul este unul strâns: Biroul Executiv, convocat de prim-vicepreședinți și despre care Cîțu spune că este nestatutar, a decis vineri după-amiază ca duminică să aibă loc Consiliul Național, la care vor participa 600 de delegați. Peste o săptămână ar putea avea loc congresul.
Sociologul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că tot ce se întâmplă pare despins din Caragiale și nu are legătură cu democrația.
„Grupul de conducere operativă, grupul necivil de la Cotroceni și Victoria, vrea să facă o operațiune specială care să fie cât mai puțin în atenția publicului. Pentru că dacă ar fi să ne uităm după criterii democratice e ridicol ce se întâmplă. Acum șase luni toată floarea PNL spunea că dl. Cîțu e viitorul partidului și e un mare om politic și brusc acum nu mai e bun. E de Caragiale, dar așa se întâmplă în politica din România”.
Planul era pus la punct de mai multă vreme, iar artizanii săi sunt trei prim-vicepreședinți- Iulian Dumitrescu, Lucian Bode și Rareș Bogdan-, care ar avea și avizul președintelui Iohannis, potrivit surselor Europa Liberă. Cei trei s-au numărat printre cei mai înfocați susținători ai lui Florin Cîțu, care nu au făcut economie la laude.
Nu sunt singurii, lista este mult mai lungă și pe pe ea se regăsesc Gheorghe Flutur, Alin Nica, Raluca Turcan, Emil Boc, Monica Anisie. Oameni de mare caracter, semnăturile acestora sunt pe scrisoarea prin care lui Cîțu i se cere demisia.
Demisie sau debarcare?
Florin Cîțu are însă rezistență la stres- a supraviețuit „victoriei” în campania de vaccinare, spargerii fostei coaliții de guvernare, alianței cu „dușmanul de moarte” PSD, ba chiar și pierderii funcției de prim-ministru în momentul în care președintele Klaus Iohannis l-a abandonat.
Așa că Florin Cîțu nu vrea să plece de bună-voie nici de data aceasta, nu s-a lăsat convins să demisioneze de la șefia PNL, lucru care ar fi ușurat desfășurarea evenimentelor- se putea evita congresul de demitere, iar Nicolae Ciucă putea fi instalat președinte interimar. Surse din partid susțin însă că demisia ar putea apărea sâmbătă, înaintea Consiliului Național programat pentru duminică.
Prietenul său, Dan Vîlceanu, ajuns ministrul Fondurilor Europene, singurul care i-a rămas alături, a convocat ședința Biroului Executiv pentru sâmbătă, în format fizic. A anunțat că își va da demisia din funcția de secretar general al PNL după ședință, semn al resemnării în fața evidenței că partida este pierdută.
Dan Vîlceanu va fi probabil înlocuit și din funcția de ministru, spun surse din PNL pentru Europa Liberă.
Ieșit la declaratii, Florin Cîțu, vizibil afectat, spune că respectă „regulile partidului”, iar BEX-ul convocat statutar este cel de sâmbătă. Și-a arătat dezamăgirea față de ceea ce face echipa cu care a plecat la drum și nu a exclus o demisie.
„Sunt dezamăgit, sunt oameni cu care am pornit la drum acum șase luni de zile pentru un proiect. Este o situație pe care cu greu o explic, pentru că multe discuții au legătură cu guvernarea, nu cu PNL (…) Mâine voi anunța și decizia mea, tot ce vom face”, a spus Florin Cîțu.
Sursele Europa Liberă spun că Florin Cîțu va pierde și funcția de președinte al Senatului, lucru cu care ar fi de acord și Klaus Iohannis.
Planul debarcării, surpriză și nu prea
Înlăturarea lui Florin Cîțu nu este însă o surpriză. Liberal fără tradiție, ajuns în funcția de premier prin diligențele lui Klaus Iohannis, după cum au remarcat analiștii politici, Florin Cîțu, spun chiar cei care l-au ales la congres, a fost o armă împotriva lui Ludovic Orban.
Pe de altă parte, la PNL există cutuma ca președintele partidului să fie și premier. Ludovic Orban a pierdut funcția și din acest motiv pe lângă relațiile proaste cu președintele Iohannis. Situația se va repeta și în cazul lui Cîțu, spune pentru Europa Liberă sociologul Ovidiu Voicu.
„Era previzibil încă din ziua în care a pierdut funcția de prim-ministru, așa cum a fost previzibil că și Orban o să piardă. Nu știu cum ar putea să funcționeze un partid care are deja doi șefi, unul la Cotroceni și altul la Palatul Victoria, să îl aibă și pe al treilea, care este pe undeva pe la parlament”.
Ce i se reproșează lui Cîțu
În primul rând, spun surse liberale, „aroganța, faptul că nu se consulta cu nimeni în partid, decât, poate cu Dan Vîlceanu, apoi ieșea la televizor și începea să critice”.
Iar criticile îl vizau mai mult sau mai puțin direct pe premierul Nicolae Ciucă. Florin Cîțu a fost perceput și de PSD, și de premierul Ciucă drept cel care bagă mereu bățul prin gard, lucru care a creat o stare de tensiune mai ales în raport cu PSD, explică sursele menționate. De altfel, Vasile Dîncu, ministrul Apărării, nu s-a ferit să spună că PSD lucrează „ chiar mai bine” cu Ciucă.
Florin Cîțu s-a opus mai multor proiecte ale coaliției de guvernare, cum ar fi plafonarea prețurilor la alimente, reducerea TVA-ului, plafonarea prețurilor la energie și gaze. Dar mai ales a deranjat PNL prin faptul că nu a făcut numiri în diverse posturi, așa cum promisese înainte de congres, când voia să fie ales președinte.
De altfel, însuși Cîțu pozează în victima propriei sale atitudini critice. „Guvernarea, care nu este optimă nu o văd doar eu, ci românii, inflația de 10%, șomajul de aproape 6%. Sunt lucruri pe care puteam să le facem mai bine”, spus el.
De fapt, atunci când era premier și își făcea campanie pentru a fi ales președinte PNL, Florin Cîțu a făcut o serie de numiri controversate, pe criterii discutabile, și a promis bani primarilor sau șefilor de filiale inclusiv din controversatul proiect Anghel Saligny.
Viitorul PNL
Sociologul Ovidiu Voicu spune pentru Europa Liberă că scopul PNL și al acestei guvernări este să fie mufat la banii publici.
„Această schimbare va ajuta PNL, dar întrebarea este la ce îl va ajuta? Eu cred că răspunsul în acest moment este cum să pună mâna pe cât mai mulți bani din fondurile publice aflate la dispoziția guvernului. Fie că sunt fonduri naționale, fie prin PNRR. Deci, obiectivul acestei guvernări este să fie mufată bine prin decidenții politici la fondurile ce se investesc acum din bugetul public. Prezența dlui. Cîțu, un fel de opoziție internă, era singurul care mai critica marea coaliție, deși aceasta i se datorează în mare parte, îi încurca. Și pe ei la PNL, și PSD. Un lider obedient îi ajută să-și îndeplinească acest obiectiv, care nu are însă legătură cu interesul public”.
Dincolo însă de toate acestea, PNL trece pentru a doua oară în decurs de doar un an printr-o altă criză politică. Precedenta s-a declanșat în vara anului trecut înaintea congresului și a durat până la finele anului în condițiile în care România traversa cel de-al patrulea val al pandemiei. Acum, România are un război la granițe și o situație economică precară.
Întrebarea este în ce măsură Nicolae Ciucă, premier acuzat de plagiat, va fi o soluție pentru liberali și pentru alegerile prezidențiale.
