Linkuri accesibilitate

Iohannis: Era nevoie de un guvern cu largă majoritate în Parlament


Klaus Iohannis susține că abia acum reformele pot fi făcute, pentru că există, în sfârșit, un guvern cu o „largă majoritate” în Parlament.
Klaus Iohannis susține că abia acum reformele pot fi făcute, pentru că există, în sfârșit, un guvern cu o „largă majoritate” în Parlament.

Miniștrii cabinetului PSD-PNL-UDMR au depus joi jurământul la Cotroceni. Este al cincilea guvern într-un an de criză sanitară.

După depunerea jurământului, Klaus Iohannis a marcat momentul printr-un discurs în care a atras atenția noului cabinet că „criza politică s-a terminat, dar celelalte crize, nu și nici problemele nu au dispărut”.

Șeful statului susține că România are, în sfârșit, un guvern „solid” cu o „majoritate consistentă” în Parlament, ceea ce-i va îngădui să realizeze multe referme deși guvernul PNL-USR-UDMR avea și el majoritate în Parlament.

„Pandemia nu s-a terminat, criza energetică nu s-a terminat, capătă doar noi forme. Bugetul pe acest an va trebui rectificat, cel pe anul viitor va trebui plătit și votat. Oamenii așteaptă plata salariilor și pensiilor la timp și multe alte lucruri se cer rezolvate urgent. Pentru toate acestea este nevoie de un guvern solid, cu o majoritatea consistentă în parlament iar acum există acest guvern”, a spus Klaus Iohannis.

El a dat și o tentă optimistă mesajului său, prin care a îndemnat la o tardivă responsabilizare a clasei politice, vorbind de „oportunitățile” care-i așteaptă pe români.

„Dar nu numai probleme ne așteaptă și vă așteaptă, sunt multe oportunități. PNRR se cere aplicat, sunt mulți bani investiți aici în beneficiul românilor. Toată lumea așteaptă creșterea salariilor, pensiilor. Toată lumea se așteaptă la investiții pentru drumuri, spitale, școli. Și pentru toate acestea este nevoie de un guvern puternic, bine condus care să se sprijine pe o largă majoritate în Parlamentul României”, a declarat Klaus Iohannis.

Iohannis a deplâns efortul pentru realizarea noului guvern, vorbind de constituirea sa în termenii unei mari realizări greu de înfăptuit, în beneficiul exclusiv al poporului.

„N-a fost simplu, cred că nu-și imaginează nimeni că a fost simplu ca într-o coaliție să vină partide care până mai ieri s-au luptat unul împotriva celuilalt. A fost nevoie să se treacă peste multe orgolii pentru a găsi puncte comune și a ajunge la votul de încredere de astăzi. Așteptările sunt mari. Românii așteaptă să vă apucați și să rezolvați problemele pe care le-ați anunțat în programul de guvernare. Lumea s-a săturat de crize și de promisiuni. Oamenii așteaptă fapte, vă invit să le livrați”, a încheiat Klaus Iohannis.

Guvernul PNL – PSD – UDRMR a fost învestit joi de Parlament cu 318 voturi pentru și 126 împotrivă, dar relațiile între cele două partide sunt, momentan, încordate.

La prima oră, cele două partide au încheiat și acordul de colaborare, dar fără o poză comună și fără prezența presei.

Din primele discursuri parlamentare ale reprezentanților noului Guvern se observă o diferență majoră de abordare. PSD și-a arogat din prima zi rolul de prima voce în noua Coaliție și a făcut un rechizitoriu dur la adresa fostei guvernări PNL.

Marcel Ciolacu nu a evitat să vorbească despre inflație, venituri înghețate pentru români, prăbușirea nivelului de trai și lipsa unui plan coerent împotriva pandemiei.

Așa cum a arătat Europa Liberă, relația rece între PNL și PSD s-a văzut de la prima oră.

Semnarea acordului s-a făcut în biroul președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, premierul de care se leagă numele Ordonanței 13.

Spre deosebire de acordul cu USR și UDMR, care a fost semnat de PNL într-un eveniment special, semnătura pe noul acord nu a fost făcută în prezența presei.

Majoritatea PNL-USR-UDMR, în care PNL avea rol de vioara întâi, s-a spart la începutul lunii septembrie după ce premierul PNL, Florin Cîțu, a încălcat protocolul de guvernare promovând, fără acordul USR, pe ordinea de zi suplimentară a ședinței de guvern din 1 septembrie un proiect controversat.

USR a refuzat să participe la ședința de guvern.

PNDL3, program de dezvoltare locală cu bani de la buget, este o reeditare a programului creat de fostul președinte al PSD, Liviu Dragnea, recent eliberat din închisoare.

Programul, profitabil liderilor locali, cu un cuvânt greu de spus la congresul de alegeri care avea să aibă loc la sfârșitul lunii septembrie și la care Florin Cîțu candida pentru funcția supremă în partid, era considerat de USR PLUS „o hoție”.

„Este programul becurilor de 1.800 de euro și al toaletelor din Teleorman de 80.000 de euro. Programul celor 44,5 miliarde de lei scurși în buzunarele baronilor. Dezvoltarea României nu se poate face cu programele de îmbogățit baronii locali, moștenite de la Liviu Dragnea”, spunea USR la acel moment.

PNL are peste 1200 de primari, iar USR PLUS nici 60, de unde probabil și interesul acordat sau nu programului.

Susținerea primarilor pe care-i Florin Cîțu i-a răsplătit astfel cu banii din PNDL 3 i-a și asigurat, de altfel, alegerea la șefia PNL. Peste o lună, pe 6 octombrie, Guvernul demis Cîțu prin moțiunea de cenzură a PSD, avea să aloce un miliard de lei din fondul de rezervă al țării pentru alimentarea programului în teritoriu. Cei mai mulți bani au ajuns la PNL.

Enervat că ministrul USR al Justiției, Stelian Ion, a refuzat să-și dea avizul pe proiect, Florin Cîțu l-a demis în aceeași seară, pe 1 septembrie, fără a se consulta, din nou, cu partenerii de coaliție.

La scurt timp, miniștrii USR și-au dat demisia din guvern iar USR a depus o moțiune de cenzură la Parlament, care nu a fost introdusă, însă, pe ordinea de zi a Parlamentului cu sprijinul PSD din Birourile Permanente reunite.

Guvernul Cîțu a fost demis în urma moțiunii PSD, votată și de USR și AUR.

Președintele l-a desemnat pe Dacian Cioloș, președintele USR, să alcătuiască o majoritate de guvernare, iar după ce acesta a fost respins de Parlament, l-a desemnat pe Nicolae Ciucă, care pe 1 noiembrie și-a depus mandatul înainte de audierile în comisii, realizând că va cădea la vot și că nu are o majoritate parlamentară.

A fost momentul în care Klaus Iohannis a anunțat că va invita partidele la Cotroceni doar atunci când acestea vor configura o majoritate. Echipa de negociere a PNL a primit de astă dată mandat „flexibil” de negociere, inclusiv cu PSD. Negocierile au durat trei săptămâni și au fost finalizate cu alcătuirea unei majorități PSD-PNL-UDMR.

Pe 22 noiembrie, președintele Klaus Iohannis a anunțat că l-a desmnat pe Nicolae Ciucă să formeze viitorul guvern în urma constituirii unei „majorității solide” formată din PNL, PSD, UDMR și Grupul Minorităților. Fostul președinte al PNL, Ludovic Orban, și-a anunțat demisia din PNL. Consiliul Politic Național al PSD a votat în unanimitate ca Nicolae Ciucă (PNL) să fie propunerea susținută pentru funcția de premier. „Rotativa” alternanței la conducerea guvernului, negociată de cele două partide, prevede ca peste 18 luni poziția să revină lui Marcel Ciolacu.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG