Producătorii de cereale din România spun că așteaptă noua producție și speră ca ea să aducă prețuri mai mici pentru a reîncepe să aibă profit, fără a crește prețul pâinii. Ei nu așteaptă însă la o scădere a costurilor de producție de anul acesta.
Pe de o parte, piața internațională, cea pe care este stabilit prețul cerealelor, este afectată de conflictul din Ucraina; pe de cealaltă parte, situația meteorologică nu este deloc îmbucurătoare.
Dacă seceta este o problemă în mare parte a țării, apar și probleme punctuale: în Iași, de exemplu, musca cerealelor, un dăunător care nu poate fi combătut.
Vrancea: „Nu cred că mai scoatem nimic din producția de grâu”
Gelu Scutaru conduce unul dintre cei mai mari producători de cereale din județul Vrancea - Comcereal, care deține 4.500 de hectare într-una dintre cele mai secetoase zone din țară de anul acesta - Vrancea, Vaslui și o regiune din Galați.
„Este o secetă cumplită în județul Vrancea și probabil și în Vaslui. Asta este cea mai afectată zonă. Deficitul de apă în sol e de 250 de litri pe metru pătrat. Când a plouat în țară, la noi nu a plouat deloc sau a plouat 2-3 litri, nesemnificativ, nici nu pot fi contabilizați”, a declarat Gelu Scutaru pentru Europa Liberă.
Problemele cauzate de secetă au început să apară încă din toamnă. Așa că a fost nevoit să replanteze cu grâu și ovăz întreaga suprafață de rapiță pe care o plantase și care dădea semne că nu va rezista iernii. Acum, grâul a ajuns în aceeași situație.
„Dacă plouă, porumbul sau floarea soarelui își revin, la grâu nu mai e nimic de făcut”, spune el
Oltenia: „Dacă nu plouă în 10 zile, va fi dezastru”
Situația este similară în Oltenia. Solul mai are foarte mici rezerve de apă. Inginerul Mihai Anghel conduce cel mai mare producător de cereale din zonă și unul dintre cei mai mari din întreaga României, Cerealcom Dolj. Spune că seceta a devenit o problemă perpetuă.
„Situația de față e incertă în Oltenia, e o lipsă de apă care vine din vara lui 2018 și se accentuează. Am făcut cereale în anii trecuți, dar au venit ploile fix la momentul oportun, dacă veneau mai târziu de acel moment era dezastru. Vorbim de noroc, în condițiile în care România este unul dintre cele mai privilegiate state, geografic vorbind, care are Carpații aproape. Nu știu dacă anul acesta vom mai avea norocul pe care l-am avut anii trecuți”, a declarat Mihai Anghel pentru România.
Din cauza secetei întinse pe mai mulți ani și a incertitudinii privind prețul la energie, Anghel spune că Cerealcom a luat o decizie unică în ultimii 30 de ani.
„Am renunțat complet la cultura porumbului în favoarea florii soarelui. Avem 10 mii de hectare de floarea soarelui, cred că e cea mai mare suprafață cultivată de o singură entitate agricolă. E și mai rezistentă la secetă și am ales să participăm și noi să prevenim temerile legate de lipsa de ulei sau de raționalizare”.
Iași - Seceta este dublată de o boală
Nici în centrul și nordul Moldovei situația nu este mai îmbucurătoare. Emil Bălteanu este președintele Asociației Cultivatorilor de Cereale și Plante Tehnice din Iași. Spune că, deși a plouat semnificativ în prima parte a lunii aprilie și s-au strâns cantități semnificative de apă, ploaia s-a oprit pe 7-8 aprilie.
„În acest moment, în sol, între 0 și 20 de centimetri sunt zone în care suntem deficitari la capitolul ape, Până la adâncimea de 100 de centimetri mai sunt ceva rezerve și probabil că vom mai avea resurse care să ne mai ducă încă vreo două săptămâni, o lună”, a declarat Emil Bălteanu pentru Europa Liberă.
Fermierii se confruntă însă și o problemă și pentru care nu prea există soluții - musca cerealelor, un dăunător care nu poate fi combătut.
„Problema este că, urmare a acestor atacuri, pur și simplu cultura nu mai poate fi ținută în vegetație ce trebuie întoarsă, ceea ce înseamnă că practic trebuie semănat altceva”, a declarat Bălteanu.
Cauza principală este interzicerea de către Uniunea Europeană a tratamentului seminței pentru arat cu un anumit tip de ierbicid, spun el.
„Avem semnalate asemenea atacuri atât în județul Vaslui cât și în județul Iași, atât pe zona de centru a județului Iași, cât și pe zona de est, către valea Cutului. Este vorba despre sute de hectare în total”, adaugă specialistul.
Bălteanu estimează că suprafața afectată de musca cerealelor se ridică la 25 - 30% din zonele respective, iar suprafața agricolă întoarsă va fi de aproximativ 10%.
Rompan: „Coacem pâine fără profit. Dacă prețul la grâu crește, nu mai putem avea pâine ieftină”
Prețul materiilor prime de producție a pâinii s-a dublat, spun producătorii de panificație, o dată cu explozia prețurilor la gaze și energie. Prețul la pâine a crescut cu doar 30%.
„Din păcate prețul de vânzare al pâinii nu reflecta costurile de producție. Adică ritmul de creștere a prețului la pâine de vânzare este mai mic decât ritmul de creștere a costurilor, dar am mers pe ideea că să apropie noua recoltă și că, în mod normal, prețurile la materia primă vor fi mai mici.
Dacă aceste prețuri nu vor fi mai mici decât prețul grâului vechi, categoric trebuie urgent să ne punem de acord între noi producătorii. Nu poți să lucrezi în pierdere mai mult de una, două, hai, trei luni”, a declarat pentru Europa Liberă Aurel Popescu, președintele patronatului pâinii, Rompan.
El rămâne însă optimist și spune că poate situația din teren se va schimba. De o criză a pâinii nu se poate vorbi. Chiar și în anii critici, România a asigurat necesarul de pâine din grâul produs intern, adaugă reprezentantul Rompan.
„Previziunile costului la pâine nu se pot face fără a lua în calcul costul materiei prime și a celorlalte elemente de costuri, adică energie, gaze, salarii și bineînțeles, alte cheltuieli mai mici. Dacă aceste elemente de costuri vor crește, în special materia primă, va trebui să ne punem de acord - nu poți lucra decât pe principii de eficiență economică”, a concluzionat Aurel Popescu.